Oficial Media

Echipa unui ziar nu este formata doar din redactori, ci mai ales din cititorii săi!

“Toți pentru unul și unul pentru toți”!

Acum 18 ani, efortul susținut al unei guvernări PSD aducea României aderarea la Alianța Nord-Atlantică, cea mai importantă garanție de securitate din istoria modernă a țării.

”Astăzi, când războiul se află, din păcate, aproape de granița noastră de est, înțelegem mai bine importanța strategică a acelui moment și realizăm concret cât de mult ne ajută să trăim și să ne simțim în siguranță. NATO este acum garantul securității cetățenilor români – atât al celor din țară, cât și al românilor aflați în străinătate, majoritatea trăind în Europa. De aceea, suntem mândri că PSD a oferit României șansa de a face parte dintr-o Alianță ce funcționează pe principiul “toți pentru unul și unul pentru toți”! Salutăm din nou decizia liderilor Alianței de a înființa în România un Grup de luptă, condus de Franța, ce va funcționa în țara noastră atâta timp cât va fi nevoie. Salutăm și hotărârea președintelui Statelor Unite, Joe Biden, de a suplimenta trupele americane în Europa de Est, inclusiv în România. Sunt exemple clare că, în aceste momente complicate, nu suntem singuri. Sunt dovezi certe că am devenit parteneri importanți într-o arhitectură politică și de securitate de care depinde în mare măsură viitorul pașnic al democrației europene” a transmis Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților. Aderarea României la NATO nu a fost un proces lin. Până la Revoluția din 1989, NATO era considerată dușmanul României. Imediat după căderea comunismului, puțini erau cei care îndrăzneau să susțină intrarea României în această alianță. Printre ei se numărau Regele Mihai I, Corneliu Coposu și Ion Rațiu. Însă dispariția Tratatului de la Varșovia a lăsat România singură într-o Europă în care granițele se modificau rapid, fie ca urmare a reunificării Germaniei, fie ca o consecință a destrămării URSS, Iugoslaviei sau Cehoslovaciei. Voința României de a adera la NATO a fost pusă la încercare în timpul bombardamentelor americane din Serbia, când România a fost favorabilă alianței occidentale. De asemenea, a fost decisiv sprijinul acordat de România coaliției internaționale împotriva terorismului lansată de Statele Unite ale Americii, după atentatele teroriste din 11 septembrie 2001.

29 martie 2004 – Depunerea de către prim-ministrul Adrian Năstase a instrumentului de aderare a României la Tratatul Atlanticului de Nord, Washington, SUA

28-29 iunie 2004 – Are loc Summitul NATO de la Istanbul, prima reuniune decizională aliată la care a participat și România în calitate de stat membru. România a fost menționată în Comunicatul final în calitate de stat membru care s-a alăturat Alianței în cel mai puternic val de extindere din istoria Alianței.

În anul 2019  fostul premier Mircea Geoană preia funcția de secretar general adjunct al NATO, primul român și primul est-european care deține această poziție, funcție care i-a fost prelungită cu încă un an, tandemul Geoană- Stoltenberg continuându-și mandatul.

”Acum 18 ani, pe 29 martie 2004, România a aderat oficial la NATO. Sunt mândru că în calitate de ministru de Externe am condus negocierile care ne-au adus în cea mai de succes alianță defensivă din lume. Dezvoltarea forței militare a României, dar și umbrela de securitate oferită de către NATO au fost vitale în progresul României și importanța lor este înțeleasă astăzi de toată lumea. Mai mult decât atât, intrarea în NATO a fost un precursor pentru aderarea României la UE. Cele două apartenențe au avut și un impact economic major și au contribuit la creșterea nivelului de trai. România a fost de la început respectată în NATO, lucru datorat, în foarte mare parte, militarilor români ce au participat sub steag NATO la numeroase operațiuni. Astăzi, la “majoratul” nostru ca membri ai NATO, suntem într-o poziție strategică nemaiîntâlnită. Este, poate, cel mai important moment pentru România, trebuie doar să avem maturitatea să îl gestionăm cum trebuie. Animus in consulendo liber!” a transmis Mircea Geoană.

NATO este o alianţă politico-militară, înfiinţată prin Tratatul Atlanticului de Nord semnat la Washington la 4 aprilie 1949 de SUA, Canada şi 10 state europene. În prezent, NATO cuprinde 30 de state membre din Europa şi America de Nord. Cel mai recent este Republica Macedoniei de Nord, care s-a alăturat Alianţei pe 27 martie 2020. Pe baza unei propuneri legislative, începând cu anul 2005, Ziua NATO în România se celebrează în prima duminică a lunii aprilie. Aderarea la NATO a transmis un mesaj clar de alăturare la valorile democratice, economice şi sociale euro-atlantice, după perioada incertă post-comunistă. În al doilea rând, a reprezentat garanţii solide de securitate pentru investiţii străine şi dezvoltarea ţării. Pentru armată, a însemnat modernizarea şi participarea la misiuni internaţionale. România a rotit peste 50.000 de militari în conflictele de pe glob, unde a cheltuit peste patru miliarde de lei. Peste 30 de militari au murit, iar alţi aproximativ 100 au rămas cu răni grave. În acest moment, ţara noastră are dislocaţi peste 500 de militari în misiuni externe. După 2014, Federaţia Rusă a devenit tot mai agresivă. În urmă cu un an, simula un atac asupra sudului Ucrainei, iar pe 24 februarie 2022, acesta chiar s-a întâmplat. În acest moment, în România sunt peste 3.000 de militari aliaţi. Avem un grup de luptă american, cu peste 1.500 de militari, la Mihail Kogălniceanu.

Tot acolo sunt şi elemente ale Forţei de Reacţie Rapidă a NATO, compusă din 500 de militari francezi şi 300 belgieni. Aceasta se va transforma, până la finalul anului, într-un corp de luptă cu Franţa naţiune cadru. Tot în baza de la Kogălniceanu sunt dislocate aeronave Eurofighter italiene şi germane, iar la Feteşti F-16 americane. La acestea se adaugă Scutul antirachetă de la Deveselu, unde este sistemul Aegis Ashore, Centrul de excelenţă Humint de la Oradea, detaşamentul de drone MQ-9 Reaper de la Câmpia Turzii, iar pentru contracararea ameninţărilor de la est, aliaţii au construit patru structuri de comandă pe teritoriul României: Corpul Muntinaţional Sud Est (Sibiu), Divizia multinaţională şi Unitatea de Integrare a Forţelor NATO (Bucureşti) şi Brigada Multinaţională (Craiova). Regulat, nave din ţări membre NATO intră în Marea Neagră pentru a garanta libertatea circulaţiei şi a participa la misiuni comune cu cele româneşti.

 

 

Distribuie acest articol Oficial Media
Share