TRĂIM ÎN DOUĂ ROMÂNII – A BUGETARILOR ȘI A CELOR DIN PRIVAT

” De când s-a vorbit și a început să apară ordonanța, prețul la ulei la fabrică a început să crească ușor, chiar dacă se face floarea-soarelui, chiar dacă prețul la energie e plafonat, chiar dacă prețul motorinei a mai scăzut. Prețul la ulei crește puțin în fiecare săptămână. De ce? Ca să aibă de unde să scadă”.

Aceasta este una dintre declarațiile susținute de Feliciu Paraschiv, vicepreședintele Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România (ANCMMR), în cadrul dezbaterii profesionale CLCC – Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării, cu tema „Scad sau cresc prețurile? Guvernul, între reducerea prețurilor alimentelor de bază și creșterea taxelor”.

                                                                             Va crește prețul altor produse

„E o lege populistă. Nu va avea efecte aproape deloc. O să fie ca la acordul voluntar de scădere a prețului la lapte. Nici nu s-a văzut. Să ieftinești numai laptele de 1 litru cu 1,5% nici nu s-a simțit în piață”, a afirmat Feliciu Paraschiv.

”Noi nu avem de unde să scoatem banii, din piatră seacă. O să rezistăm o lună, două, trei, ne mai bagă ceva în cârcă și vor crește prețurile la alte produse. E clar că vor crește. Noi trebuie să dăm salariile alea. De unde să tăiem?”

Acesta și-a menținut declarația, prin prezentarea următorului exemplu: „Creștem prețul la pasta de dinți și o să ieftinim la lapte. Nu o să observe clientul pentru că își ia pastă de dinți o dată pe lună, nu o să vadă că s-a mai scumpit cu 5-10%, dar o să vadă la pâinea albă simplă feliată”.

Vicepreședintele asociației menționează faptul că  Ordonanța prezintă foarte multe neclarități:

„Duhul a ieșit din sticlă și nu mai poate fi băgat la loc. Am aruncat o privire peste text și, din păcate, avem o mulțime de neclarități, pe care noi le-am fi spus de la început dacă eram invitați la discuții.”

                                 Trăim în două Românii –  a bugetarilor și a celor din privat

 ”Consider că trăim în două Românii – una a bugetarilor care au salarii mai mari și care nu au target în business-ul lor, iar a doua Românie este a celor care lucrează în privat, plătitorii de taxe care sunt copleșiți de reglementări, de cerințe inutile, de taxe și multe altele”, conchide vicepreședintele ANCMMR.

      Gaura de la buget nu există, ci suntem în situaţia în care trebuie corectate greşelile de la adoptarea Legii bugetului de stat pe 2023

“Guvernul vorbeşte deja de nişte măsuri, multe aplicabile de la 1 septembrie. 1 septembrie este peste cinci-şase săptămâni şi le vedem pe surse. Noi nu putem să facem în momentul de faţă un comentariu profesionist al calităţii şi impactului acestor măsuri, ceea ce consider că nu este deloc firesc. (…) Am mai văzut o situaţie ca acum, anul trecut. Să nu uităm că Ordonanţa 16, care a modificat destul de amplu Codul fiscal, a fost parcă secret de stat. N-au fost niciun fel de discuţii (…) Atunci, noi am atras atenţia că măsurile respective, deşi în mare parte de înţeles, unele chiar bunicele, nu rezolvă problema, fiind doar nişte cârpeli. Atrăgeam atenţia că vom avea alte modificări curând. Le vedem acum. Practic, Ordonanţa 16 şi-a produs efecte în principal începând cu 2023, efectele fiind cele pe care le vedem: o imensă gaură bugetară. Bine, gaura de fapt nici nu există. Ea este cauzată de o foarte gravă supraestimare a veniturilor şi de o la fel de gravă subestimare a cheltuielilor. Deci practic nu există o gaură. Noi acum suntem în situaţia în care România trebuie să corecteze pe parcurs greşelile de la adoptarea legii bugetului de stat şi a asigurărilor sociale pe 2023”, a spus  și  Gabriel  Biriş,  la dezbaterea menționată mai sus.

El a subliniat că Executivul a adoptat deja o Ordonanţă de urgenţă cu privire la plafonarea adaosurilor comerciale, dar aceasta este în mare parte inaplicabilă, pentru că prevederile incluse acolo sunt nu sunt deloc clare

În ceea ce priveşte zvonurile legate de o creştere a accizelor, Biriş a atras atenţia că majorarea accizelor la carburanţi influenţează costurile, mai ales de transport, de distribuţie şi de vânzare a produselor. “Ori, pare că aceste două soluţii se cam bat cap în cap”, a semnalat el. Referitor la creşterea accizelor la tutun, Biriş reaminteşte că acestea au fost majorate recent şi că, atunci când au existat modificări “de astea intempestive”, a crescut contrabanda. Nici la alcool, a adăugat acesta, nu s-a văzut o analiză din partea Guvernului cu privire la gradul de colectare a accizelor, unde situaţia pare a fi chiar mai gravă decât în cazul colectării TVA.

“În momentul în care vezi de la statistică care e consumul de alcool şi te uiţi către nivelul veniturilor bugetare, îţi dai seama că ai o gaură inexplicabilă, de undeva spre 40%. Adică creşti accizele, dar nu iei măsuri pentru creşterea colectării. Asta mie mi se pare complet neproductiv”, a precizat Gabriel Biriş. Vorbind de eliminarea scutirii de contribuţii în construcţii şi agricultură, el a subliniat că facilităţile la constructori s-au dat în 2018, iar cele în agricultură începând cu iunie 2022.

“Atunci nu s-au făcut analize de impact? Mai ales că facilităţile în agricultură şi industria alimentară au fost aprobate în Parlament la câteva săptămâni după ce se aprobase PNRR-ul prin care,  ne asumasem obligaţia să scădem gradual scutirile. Am început scăderea scutirilor printr-o nouă scutire.(…) Scutirile, tot timpul am spus, sunt un cancer, pentru că nu numai că erodează baza de impunere, dar creează distorsiuni concurenţiale, pentru că, dacă eu am o fabrică de sucuri aici şi lângă e o fabrică de bere, o să fie mult mai uşor să iau angajaţii de la fabrica de bere care n-are scutire. Şi toată lumea aleargă după angajaţi.  

                                                   Este nevoie de o reformare a impozitării muncii

 Sunt sute de mii de oameni care au privilegii de contribuabil, privilegiul de a plăti impozit pe venit nu la cât câştigă, ci la normă de venit,  cum sunt cei de  la PFA-uri, privilegiul de a plăti contribuţiile la salariul minim, de anul ăsta la două salarii minime, şi nu la salariul brut. 

”Şi nu vrea nimeni să vorbească de o aşezare pe baze, de o reformare a impozitării muncii, în aşa fel încât sarcina fiscală, incluzând contribuţiile, să nu mai depindă de cum câştigăm, ci doar decât câştigăm. Evident, plafonarea bazelor de calcul a contribuţiilor pe suma veniturilor, că altfel nu funcţionează”, a explicat Biriş.

În opinia sa, este “este scandalos” că în acest demers de creştere a veniturilor bugetare se vorbeşte doar de majorarea taxelor, dar nu şi de reducerea evaziunii la TVA, la fel cum nu se vorbeşte despre impozitarea averilor ce nu pot fi justificate

                                                                Problemele sociale se pot amplifica

“Am putea să scoatem din conducta de bani la care s-au conectat hoţii vreo trei-patru miliarde de euro pe an numai aplicând taxarea inversă. Directiva 1865 ne permite. Iar în ceea ce priveşte situaţia persoanelor fizice, nu văd nicio discuţie în ceea ce priveşte impozitarea averilor ce nu pot fi justificate şi nici cu privire la transparentizarea sumelor parcate prin paradisuri fiscale, cu privire la care contribuabilii noştri n-au niciun fel de obligaţii. Sunt, probabil, miliarde de euro parcate pe afară, nu se iau dividende, n-ai obligaţie de declarare şi faci tot felul de achiziţii de case pe Coasta de Azur sau prin Dubai, sau iahturi, sau plăteşti vacanţe…. Neabordând aceste probleme, Guvernul îşi pierde şansa de a avea cât de cât credibilitate în acest demers şi lucrurile astea vor crea probleme, inclusiv sociale, care se vor amplifica în perioada următoare”, a concluzionat  Gabriel Biriş.

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media