Puteți conta pe frăția Europei pentru a menține Ucraina liberă

Președintele Klaus Iohannis s-a  aflat  în vizită în Ucraina, împreună cu președintele Franței, Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, și premierul Italiei, Mario Draghi.
Cei patru lideri europeni au vizitat  și Irpin, un oraș de lângă Kiev distrus de bombardamentele rusești și unde a avut loc un masacru împotriva populației civile.
„Nu există cuvinte care să descrie tragedia umană inimaginabilă și distrugerile îngrozitoare pe care le-am văzut astăzi la Irpin. Reiterez cu tărie apelul meu ca toți cei responsabili pentru aceste crime să fie trași la răspundere de justiția internațională, proces pe care România îl susține necondiționat. Suntem aici, la Kiev, împreună cu Președintele Zelenski, pentru că avem datoria să acționăm. Este responsabilitatea noastră să continuăm să-i ajutăm pe prietenii noștri ucraineni să își clădească un nou viitor. Ne concentrăm pe nevoia de pace, pe eforturile de reconstrucție și pe refacerea viitorului acestei țări. Asigurarea integrării europene a Ucrainei, a Republicii Moldova și a Georgiei la următoarea reuniune a Consiliului European, de săptămâna viitoare, reprezintă un pas esențial în construirea unui scut puternic și durabil în jurul valorilor noastre. Este o dovadă a capacității noastre de a proiecta securitate și stabilitate în vecinătatea noastră. Nu ne permitem să ezităm! ”, a declarat președintele Klaus Iohannis.
„Până la revenirea păcii în Ucraina liberă și independentă, cât va fi necesar, vom continua să ne mobilizăm eforturile. Sprijin umanitar, economic și militar pentru a permite soldaților ucraineni să se schimbe pentru o situație mai bună la sol în ceea ce privește atacurile armatei ruse.
Nici gloria, nici libertatea Ucrainei nu au murit. Aceste cuvinte sunt primele din imnul național al Ucrainei. Le-am spus la Kiev: puteți conta pe frăția Europei pentru a menține Ucraina liberă. Până revine pacea într-o Ucraina liberă și independentă, cât va fi nevoie, vom rămâne mobilizați. Sprijin umanitar, economic și militar pentru a permite soldaților ucraineni să facă diferența la sol în fața atacurilor armatei ruse” a transmis liderul francez Emmanuel Macron.
 „Vrem ca ei să traiască alături de noi visul european”
Comisia Europeană  recomandă Consiliului să confirme perspectiva Ucrainei , a Moldovei  și a Georgiei  de a deveni membre ale UE și își prezintă avizele privind acordarea statutului de țară candidată. ”Ucraina, Moldova și Georgia împărtășesc aspirația puternică și legitimă de a adera la Uniunea Europeană. Astăzi, le transmitem un semnal clar de sprijin în această privință, tocmai într-un moment în care se confruntă cu circumstanțe dificile. Facem acest lucru confirmându-ne cu fermitate valorile și standardele europene, stabilind calea pe care trebuie să o urmeze pentru a adera la UE”, a declarat ieri,  președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
„După luni intense de dialog și coordonare, sunt bucuros să salut opiniile Comisiei Europene cu privire la acordarea statutului de state candidate Ucrainei și Republicii Moldova. Este un bine-meritat pas înainte pentru cetățenii Ucrainei și Republicii Moldova. Continuăm să susținem activ integrarea Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei în familia UE”, a  spus și  șeful statului român.
”În toate intervențiile   și întâlnirile pe care le am  aud doar admirație pentru acțiunile apărătorilor noștri. Lumea chiar vrea să învețe de la ucraineni cum să lupte și cum să câștige. În cele 112 zile ale acestui război, armata ucraineană a dovedit că curajul și înțelepciunea pe câmpul de luptă, împreună cu capacitatea de a învinge tactic inamicul, dau rezultate semnificative, chiar și în ciuda avantajului semnificativ al armatei ruse în numărul de soldați și echipament. Astăzi este o zi cu adevărat istorică – Ucraina a simțit sprijinul a patru puternice state europene deodată. Și în special sprijin pentru aderarea  la  Uniunea Europeană. Toți liderii înțeleg de ce nu sunt în desfășurare negocierile pentru a pune capăt războiului. Exclusiv din cauza poziției Rusiei, care încearcă doar să intimideze toată lumea din Europa și să continue distrugerea statului nostru. Ei nu vor să caute o cale spre pace. Vom continua să luptăm , până când vom garanta statului nostru deplină securitate și integritate teritorială. ” a transmis într-un mesaj video, președintele Volodimir Zelenski.

Războiul se prelungește, iar după mai bine de 112 de zile de la începutul invaziei, cele mai grele lupte se dau pentru cucerirea orașului Severodonețk. Forțele de apărare ucrainene au pierdut teren acolo, în urma unui bombardament rusesc. Cea mai mare parte a orașului este din nou în mâinile rușilor și nu mai este posibilă evacuarea civililor, încă blocați acolo, spune guvernatorul local. Ucrainenii controlează doar periferia, inclusiv zona industrială. Forțele ruse continuă să desfășoare forțe suplimentare pentru a sprijini operațiunile ofensive în zona Severodonețk-Lysychansk, iar apărarea ucraineană rămâne puternică. Purtătorul de cuvânt al Ministerului Ucrainean al Apărării, Oleksandr Motuzyanyk, a raportat că forțele ruse transferă tancuri, transportoare blindate de personal, echipamente de inginerie și vehicule de la Svatove, de-a lungul liniilor de comunicație terestre rusești (GLOC) din regiunea Lugansk, la Starobilsk, la doar 40 km est de Severodonețk. Utilizatorii rețelelor de socializare au raportat că forțele ruse probabil redistribuie echipamente din nordul Oblastului Harkov către Donbas și au publicat imagini cu artileria grea rusă care sosește cu calea ferată în Stary Osokol, regiunea Belgorod pe 17 iunie. Șeful Apărării Marii Britanii, Tony Radakin, a declarat că forțele ruse „scad” puterea prin angajarea unor cantități mari de personal și echipamente pentru câștiguri progresive într-o zonă. Armata rusă și-a concentrat marea majoritate a puterii de luptă disponibile pentru a captura Severodonețk și Lysychansk în detrimentul altor axe de avans și suferă pierderi grele pentru a face acest lucru.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că forțele ruse vor ataca pozițiile ucrainene din apropierea orașului Donețk, dar a reiterat că noua tactică va necesită timp suplimentar în timpul discursului său la Forumul Economic de la Sankt Petersburg din 17 iunie.  Putin a declarat că forțele ruse vor opri ceea ce el a pretins este bombardarea ucraineană a orașului Donețk, atacând fortificațiile ucrainene din spate. Este posibil ca Putin să fi amplificat rapoartele despre bombardarea zonelor civile din orașul Donețk, pe care oficialii ucraineni le-au negat, pentru a descuraja oficialii occidentali să furnizeze arme Ucrainei. Putin a declarat, de asemenea, că forțele ruse vor finaliza pe deplin „operațiunea militară specială” în Ucraina și a remarcat că forțele ruse și proxy vor intensifica lupta contra bateriei.[6] Putin a cerut forțelor ruse să se abțină de la distrugerea în întregime a orașelor pe care intenționează să le „elibereze”, ignorând distrugerea pe care forțele ruse le-au provocat orașelor ucrainene și tacticile cu artilerie grea pe care forțele ruse le folosesc în prezent la Severodonețk. Surse ucrainene neconfirmate,  raportează că Kremlinul l-a concediat pe comandantul Forțelor Aeropurtate Ruse, general-colonelul Andrey Serdyukov, din cauza pierderilor în masă dintre parașutiștii ruși. Purtătorul de cuvânt al Administrației Civile și Militare din regiunea Odesa, Serhiy Bratchuk, a raportat că Kremlinul l-a numit pe actualul șef de stat major al Districtului Militar Central, generalul-colonel Mihail Teplinsky, ca înlocuitor al lui Serdyukov și l-a numit pe comandantul adjunct al forțelor aeriene ruse, general-locotenent Anatoli Kontsevoi. ca prim-adjunct al șefului de stat major al forțelor aeriene ruse. ISW nu poate confirma în mod independent aceste afirmații sau rolul exact al lui Serdyukov în invazia Ucrainei, dar ele, dacă sunt adevărate, ar indica că Serdyukov este considerat responsabil pentru performanța slabă și pentru pierderile mari în rândul unităților VDV rusești, în special în operațiunile timpurii din jurul Kievului. Demiterile continue și posibilele epurări interne ale ofițerilor ruși superiori vor degrada probabil și mai mult capacitatea slabă de comandă și control rusă și încrederea ofițerilor ruși.

 

 

Distribuie acest articol Oficial Media
Share

In atentia ta

Mesajul prim-ministrului României, Nicolae-Ionel Ciucă, transmis cu ocazia comemorării Pogromului de la Iași Comemorăm astăzi unul dintre cele mai tragice episoade din istoria noastră națională. Pogromul de la Iași, din vara lui 1941, din capitala Moldovei este, totodată, cunoscut drept cel mai mare masacru antisemit de pe teritoriul României din epoca modernă. Acum 81 de ani, femei, bărbați, copii, fără nicio vină, au devenit victimele unei politici antisemite genocidale și ale unor decizii politice și militare care au schimbat pentru totdeauna istoria orașului, structura demografică și conviețuirea cu un trecut interetnic și religios de sute de ani. Hărțuite, umilite, torturate, lovite cu bestialitate, urcate în trenuri de marfă, despărțite de propriile familii, împușcate sau ucise prin metode brutale, aruncate în gropi comune, victimele Pogromului de la Iași au nevoie de o comemorare permanentă din partea statului și a societății. Trebuie să continuăm să vorbim, să cercetăm, să investigăm atent, să punem întrebări, să identificăm probe documentare și răspunsuri pentru felul în care autoritățile din acea vreme, militare, administrative și civile s-au angrenat într-o operațiune de o amploare fără precedent, care a deschis calea deportărilor de mai târziu, masacrelor, barbariilor de neimaginat și sutelor de mii de crime împotriva populației evreiești. Pogromul de la Iași a schimbat cursul istoriei și în doar câteva zile peste 13.000 de evrei au pierit, iar alte mii au rămas cu traume pentru tot restul vieții. Am spus-o deseori, Holocaustul a fost cea mai mare tragedie a umanității din toată istoria noastră globală, unde dezumanizarea, crima, folosirea instituțiilor și birocrației statului pentru eliminarea a milioane de oameni au făcut ca nimic să nu aibă precedent în trecutul nostru de la acel moment. Amploarea, organizarea, desfășurarea și consecințele Pogromului de la Iași ne îndeamnă la o reflecție, o asumare a responsabilităților și o rememorare continuă a faptelor, o atitudine de recunoaștere și condamnare a participării României în Holocaust. Dar ne îndeamnă să privim și la gesturile de solidaritate care au salvat vieți importante și au dat sens umanității. În bilanțul celor peste opt decenii de la tragedia evreilor ieșeni și români identificăm perioade întregi de ocultare, de relativizare și de minimizare a responsabilităților atât înainte, cât și după 1989, dar și evoluții încurajatoare care ne dau speranțe pentru anii și deceniile viitoare. Vreau să felicit și să subliniez rolul pozitiv jucat de administrația de la Iași în ultimii ani în promovarea și protejarea memoriei victimelor Pogromului. Ceremoniile, evenimentele comemorative, acordarea unor nume legate de desfășurarea evenimentelor din 1941 unor locuri publice, acordarea titlurilor de cetățean de onoare supraviețuitorilor, dar mai ales realizarea unui muzeu memorial în clădirea și curtea fostei chesturi de poliție, toate acestea reprezintă repere și exemple pentru felul în care trecutul este asumat, memoria victimelor este protejată și educația civică este răspândită și popularizată. România a făcut progrese impresionante în ultimele două decenii în domeniul memoriei Holocaustului, lucru recunoscut de forurile internaționale și de partenerii noștri euroatlantici. Un stat puternic își asumă trecutul și cu cât vorbește mai deschis despre acesta, cu cât devine mai rezilient în fața vulnerabilităților contemporane, a teoriilor conspirative și a propagandei revizioniste. Încurajez, în continuare, autoritățile locale și centrale să marcheze acest eveniment și datele din istoria noastră care vorbesc deopotrivă despre asumare și responsabilități. Ca prim-ministru al României, reafirm cu această ocazie angajamentul ferm și total al Executivului pe care îl conduc pentru promovarea politicilor memoriei Holocaustului, combaterea antisemitismului, pentru susținerea educației despre Holocaust și a cercetării, pentru sprijinirea supraviețuitorilor, prin instituțiile, reprezentantul special al Guvernului, Institutul Elie Wiesel, coordonatorul grupului interministerial și toți ceilalți actori implicați. Comitetul interministerial pe care l-am format pentru monitorizarea implementării primei strategii naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură are un rol pivotal. Este un instrument care angajează toate instituțiile responsabile, lucrează aplicat și mă informează permanent asupra modului în care administrația răspunde planului de măsuri pe care-l punem în aplicare și care va produce – am deplină încredere – schimbări cu impact în societate. Astfel, misiunea administrației și a instituțiilor în ceea ce privește angajamentele asumate de România în materia protejării victimelor Holocaustului este una precisă. De aceea, este foarte important ca, în perioada imediat următoare, Ministerul Educației să se aplece cu atenție asupra construirii programei care va sta la baza disciplinei „Istoria Evreilor. Holocaustul” pe care Parlamentul a votat-o cu o largă majoritate, iar Președintele României a promulgat-o, marcând astfel o voință politică și civică apreciabilă în direcția educației privind Holocaustul și pentru prevenirea atrocităților, promovării toleranței, diversității, spiritului civic. Încurajarea și susținerea universităților pentru a îmbunătăți și crea noi programe de studii în aceste domenii este fundamentală, iar dezvoltarea unor proiecte educaționale și culturale care să contribuie la creșterea rezilienței României în fața pericolelor reprezentate de antisemitism, xenofobie, discriminare, discurs instigator la ură trebuie să constituie, în continuare, o prioritate pentru actorii responsabili. În același timp, este nevoie ca legislația care condamnă antisemitismul, negarea Holocaustului, promovarea persoanelor condamnate pentru crime de război sau discursul instigator la ură să fie însușită și aplicată mai bine de către cei care au această datorie. Totodată, este esențial ca istoricii și cercetătorii să aibă, în continuare, acces cât mai larg la documentele și arhivele care scot la lumină crimele și abuzurile regimurilor totalitare. Toate aceste eforturi contribuie la schimbarea în bine a țării și la imaginea României în lume, dovedind, în același timp, că progresele realizate de țara noastră în această direcție sunt profunde și substanțiale. În actualul context, marcat de amenințări directe și de război la granițe, de crize succesive provocate, trebuie să reafirmăm importanța valorilor comune pe care s-a construit baza societăților moderne de astăzi, în special după cel de-al Doilea Război Mondial, dar și România euro-atlantică în ultimele decenii. Libertatea, susținerea principiilor democratice, egalitatea, respectul pentru drepturi civile, diversitate și alegeri individuale trebuie să fie apărate în fiecare zi de stat, cetățeni și instituții. Ele au nevoie de solidaritatea noastră, de reacția profundă a fiecăruia dintre noi nu doar pentru a le apăra, dar și pentru a respinge pericole precum discursul instigator la ură, distorsionarea faptelor trecutului și revizionismul istoric. În final, aș vrea să subliniez, încă o dată, că lecțiile trecutului și, deopotrivă, ale prezentului ne spun, zi de zi, că memoria atrocităților, identificarea autorilor și comemorarea victimelor constituie o responsabilitate fără sfârșit. Iar istoria Pogromului de la Iași și a victimelor sale trebuie să fie un astfel de reper. Să ne amintim de toţi cei care au pierit în Pogromul de la Iași și în timpul Holocaustului şi să ne rugăm în fiecare zi ca memoria lor să rămână neștearsă!