Universitatea de Vest din Timișoara (UVT) a inaugurat noua infrastructură de calcul și stocare, modernizată pentru a oferi servicii de tip Cloud și servicii de calcul de înaltă performanță

Astăzi, la Universitatea de Vest din Timișoara (UVT) a avut loc conferința de presă inaugurală dedicată prezentării Infrastructurii de calcul și stocare a Centrului de Cercetare în Informatică al Universității de Vest din Timișoara pentru oferirea de servicii de tip Cloud și servicii de calcul de înaltă performanță – infrastructură realizată în cadrul proiectului MOISE (COD POC/398/1.1.2 (tip Cloud)-1a, MYSMIS: 124562). La conferința de presă au participat Rectorul UVT, prof. univ. dr. Marilen Gabriel Pirtea, alături de managerul proiectului MOISE și director al CeRiCS (Centrul de Cercetare în Informatică, Facultatea de Matematică și Informatică a UVT), prof. univ. dr. Viorel Negru.

Anterior conferinței de presă, a avut loc Workshop-ul de inaugurare a infrastructurii, realizat în format hibrid (în A01, respectiv online pe Google Meet). La workshop au participat membri ai comunității academice din UVT, invitați din partea unor universități și institute de cercetare, potențiali beneficiari din mediul academic, din administrația publică și din mediul economico – social, interesați de aplicabilitatea serviciilor de tip Coud și de calcul de înaltă performanță (HPC) la nivelul activităților de cercetare științifică, transfer tehnologic și socio – economic.

Proiectul MOISE este cofinanţat din Programul Operaţional Competitivitate 2014 -2020 în cadrul apelului de proiecte nr. 398/1/1, Acțiunea 1.1.2. – Dezvoltarea unor rețele de centre CD, coordonate la nivel național și racordate la rețele europene și internaționale de profil și asigurarea accesului cercetătorilor la publicații științifice și baze de date europene și internaționale, în conformitate cu contractul de finanţare nr. 240/24.04.2020. Proiectul are o durată de 24 luni, valoarea contractului de finanțare fiind de 5.695.580,54 lei, din care 4.851.360,61 lei reprezintă finanțare nerambursabilă.

Obiectivul general al proiectului MOISE este creșterea capacității, în scopul ridicării nivelului de competitivitate pe plan internațional al Universității de Vest din Timișoara, prin modernizarea infrastructurii de calcul și stocare existentă în cadrul Centrului de Cercetare în Informatică (CeRiCS), din cadrul Facultății de Matematică și Informatică, pentru a permite creșterea ofertei de servicii de tip Cloud, servicii de HPC și integrarea în structuri internaționale de tip Cloud și Infrastructuri masive de date.

Rectorul UVT, prof. univ. dr. Marilen Gabriel Pirtea: „Extinderea capacității de calcul și de stocare a Centrului de Cercetare în Informatică face posibilă continuarea unei tradiții binecunoscute a Universității de Vest din Timișoara, care s-a consacrat ca unul dintre principalii furnizori de putere de calcul și de date din țară, dar și prin specialiştii care s-au format aici, deschizând noi oportunităţi pentru realizarea unor cercetări de excelenţă şi pentru creşterea nivelului de pregătire al viitorilor absolvenţi.”

Managerul proiectului MOISE și director al CeRiCS, prof. univ. dr. Viorel Negru: „Caracterul unic al acestei extensii este dat de crearea unui centru de date de tip container: acesta respectă cele mai moderne standarde de redundanță și siguranță, este modular și extensibil, eficient și cu o disponibilitate înaltă de funcționare și de acces la date. Nu în ultimul rând, integrarea Containerului cu Grădina Urbană a UVT subliniază caracterul deschis al informaticii, integrarea domeniului într-un ecosistem academic, în termeni de pregătire a studenților și de aplicabilitate către un mediu sustenabil, incluziv și cu caracter interdisciplinar.”

Facultatea de Matematică este una dintre primele facultăți înființate în cadrul universității, în anul 1948. În prezent poartă denumirea de Facultatea de Matematică și Informatică, fiind compusă din două departamente: Matematică, respectiv Informatică, specializarea Informatică fiind înființată în 1971 (info.uvt.ro).

Centrul de Cercetare în Informatică (CeRiCS) și-a început activitatea în 1994 (prin crearea Laboratorului de Inteligență Artificială și Calcul Paralel), fiind acreditat la nivel național în anul 2000. În ultimii 25 de ani, în cadrul centrului s-au derulat peste 100 de proiecte de cercetare, din care peste 40 internaționale (research.info.uvt.ro). Prin proiecte de infrastructura (15, din care 7 la nivel european) s-a asigurat o infrastructură de cercetare performantă și integrată în rețele de infrastructuri de cercetare la nivel național și european (hpc.uvt.ro).

Proiect cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Competitivitate 2014-2020]

Distribuie acest articol Oficial Media
Share

In atentia ta

Mesajul prim-ministrului României, Nicolae-Ionel Ciucă, transmis cu ocazia comemorării Pogromului de la Iași Comemorăm astăzi unul dintre cele mai tragice episoade din istoria noastră națională. Pogromul de la Iași, din vara lui 1941, din capitala Moldovei este, totodată, cunoscut drept cel mai mare masacru antisemit de pe teritoriul României din epoca modernă. Acum 81 de ani, femei, bărbați, copii, fără nicio vină, au devenit victimele unei politici antisemite genocidale și ale unor decizii politice și militare care au schimbat pentru totdeauna istoria orașului, structura demografică și conviețuirea cu un trecut interetnic și religios de sute de ani. Hărțuite, umilite, torturate, lovite cu bestialitate, urcate în trenuri de marfă, despărțite de propriile familii, împușcate sau ucise prin metode brutale, aruncate în gropi comune, victimele Pogromului de la Iași au nevoie de o comemorare permanentă din partea statului și a societății. Trebuie să continuăm să vorbim, să cercetăm, să investigăm atent, să punem întrebări, să identificăm probe documentare și răspunsuri pentru felul în care autoritățile din acea vreme, militare, administrative și civile s-au angrenat într-o operațiune de o amploare fără precedent, care a deschis calea deportărilor de mai târziu, masacrelor, barbariilor de neimaginat și sutelor de mii de crime împotriva populației evreiești. Pogromul de la Iași a schimbat cursul istoriei și în doar câteva zile peste 13.000 de evrei au pierit, iar alte mii au rămas cu traume pentru tot restul vieții. Am spus-o deseori, Holocaustul a fost cea mai mare tragedie a umanității din toată istoria noastră globală, unde dezumanizarea, crima, folosirea instituțiilor și birocrației statului pentru eliminarea a milioane de oameni au făcut ca nimic să nu aibă precedent în trecutul nostru de la acel moment. Amploarea, organizarea, desfășurarea și consecințele Pogromului de la Iași ne îndeamnă la o reflecție, o asumare a responsabilităților și o rememorare continuă a faptelor, o atitudine de recunoaștere și condamnare a participării României în Holocaust. Dar ne îndeamnă să privim și la gesturile de solidaritate care au salvat vieți importante și au dat sens umanității. În bilanțul celor peste opt decenii de la tragedia evreilor ieșeni și români identificăm perioade întregi de ocultare, de relativizare și de minimizare a responsabilităților atât înainte, cât și după 1989, dar și evoluții încurajatoare care ne dau speranțe pentru anii și deceniile viitoare. Vreau să felicit și să subliniez rolul pozitiv jucat de administrația de la Iași în ultimii ani în promovarea și protejarea memoriei victimelor Pogromului. Ceremoniile, evenimentele comemorative, acordarea unor nume legate de desfășurarea evenimentelor din 1941 unor locuri publice, acordarea titlurilor de cetățean de onoare supraviețuitorilor, dar mai ales realizarea unui muzeu memorial în clădirea și curtea fostei chesturi de poliție, toate acestea reprezintă repere și exemple pentru felul în care trecutul este asumat, memoria victimelor este protejată și educația civică este răspândită și popularizată. România a făcut progrese impresionante în ultimele două decenii în domeniul memoriei Holocaustului, lucru recunoscut de forurile internaționale și de partenerii noștri euroatlantici. Un stat puternic își asumă trecutul și cu cât vorbește mai deschis despre acesta, cu cât devine mai rezilient în fața vulnerabilităților contemporane, a teoriilor conspirative și a propagandei revizioniste. Încurajez, în continuare, autoritățile locale și centrale să marcheze acest eveniment și datele din istoria noastră care vorbesc deopotrivă despre asumare și responsabilități. Ca prim-ministru al României, reafirm cu această ocazie angajamentul ferm și total al Executivului pe care îl conduc pentru promovarea politicilor memoriei Holocaustului, combaterea antisemitismului, pentru susținerea educației despre Holocaust și a cercetării, pentru sprijinirea supraviețuitorilor, prin instituțiile, reprezentantul special al Guvernului, Institutul Elie Wiesel, coordonatorul grupului interministerial și toți ceilalți actori implicați. Comitetul interministerial pe care l-am format pentru monitorizarea implementării primei strategii naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură are un rol pivotal. Este un instrument care angajează toate instituțiile responsabile, lucrează aplicat și mă informează permanent asupra modului în care administrația răspunde planului de măsuri pe care-l punem în aplicare și care va produce – am deplină încredere – schimbări cu impact în societate. Astfel, misiunea administrației și a instituțiilor în ceea ce privește angajamentele asumate de România în materia protejării victimelor Holocaustului este una precisă. De aceea, este foarte important ca, în perioada imediat următoare, Ministerul Educației să se aplece cu atenție asupra construirii programei care va sta la baza disciplinei „Istoria Evreilor. Holocaustul” pe care Parlamentul a votat-o cu o largă majoritate, iar Președintele României a promulgat-o, marcând astfel o voință politică și civică apreciabilă în direcția educației privind Holocaustul și pentru prevenirea atrocităților, promovării toleranței, diversității, spiritului civic. Încurajarea și susținerea universităților pentru a îmbunătăți și crea noi programe de studii în aceste domenii este fundamentală, iar dezvoltarea unor proiecte educaționale și culturale care să contribuie la creșterea rezilienței României în fața pericolelor reprezentate de antisemitism, xenofobie, discriminare, discurs instigator la ură trebuie să constituie, în continuare, o prioritate pentru actorii responsabili. În același timp, este nevoie ca legislația care condamnă antisemitismul, negarea Holocaustului, promovarea persoanelor condamnate pentru crime de război sau discursul instigator la ură să fie însușită și aplicată mai bine de către cei care au această datorie. Totodată, este esențial ca istoricii și cercetătorii să aibă, în continuare, acces cât mai larg la documentele și arhivele care scot la lumină crimele și abuzurile regimurilor totalitare. Toate aceste eforturi contribuie la schimbarea în bine a țării și la imaginea României în lume, dovedind, în același timp, că progresele realizate de țara noastră în această direcție sunt profunde și substanțiale. În actualul context, marcat de amenințări directe și de război la granițe, de crize succesive provocate, trebuie să reafirmăm importanța valorilor comune pe care s-a construit baza societăților moderne de astăzi, în special după cel de-al Doilea Război Mondial, dar și România euro-atlantică în ultimele decenii. Libertatea, susținerea principiilor democratice, egalitatea, respectul pentru drepturi civile, diversitate și alegeri individuale trebuie să fie apărate în fiecare zi de stat, cetățeni și instituții. Ele au nevoie de solidaritatea noastră, de reacția profundă a fiecăruia dintre noi nu doar pentru a le apăra, dar și pentru a respinge pericole precum discursul instigator la ură, distorsionarea faptelor trecutului și revizionismul istoric. În final, aș vrea să subliniez, încă o dată, că lecțiile trecutului și, deopotrivă, ale prezentului ne spun, zi de zi, că memoria atrocităților, identificarea autorilor și comemorarea victimelor constituie o responsabilitate fără sfârșit. Iar istoria Pogromului de la Iași și a victimelor sale trebuie să fie un astfel de reper. Să ne amintim de toţi cei care au pierit în Pogromul de la Iași și în timpul Holocaustului şi să ne rugăm în fiecare zi ca memoria lor să rămână neștearsă!