VALEA JIULUI A ” CUCERIT ” CALEA EROILOR din TG.JIU!

Proiectul cultural educațional ”CALEA FERATĂ- CALEA SPRE UN MEDIU ÎNCONJURĂTOR SĂNĂTOS”  a debutat zilele trecute, în  Săptămâna Verde și ca un preambul la Jubileul  -75 de ani pe DEFILEUL JIULUI! Pe drumuri de ISTORIE și CULTURĂ!

Organizatorii sunt: Asociația Casa de Ajutor Reciproc CFR , prin președintele Dionisie Ardelean – manager de proiect, Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători, iar parteneri sunt: ASOCIAȚIA NAȚIONALĂ ”CULTUL EROILOR REGINA MARIA” JUDEȚUL HUNEDOARA, instituțiile școlare, etc.

Proiectul se desfășoară în perioada 8 mai – 16 iunie 2023  și pentru a veni în sprijinul instituțiilor de învățământ, în derularea programului „Săptămâna Verde”.

Grupuri de elevi de la diferite instituții școlare însoțiți de profesori vor circula cu trenul, pe diferite trase, în partea de vest a României: Petroșani – Târgu Jiu și retur, Arad – Timișoara și retur, Lugoj – Timișoara și retur, Caransebeș – Reșița și retur, Chișinău Criș – Arad și retur, Salonta – Oradea și retur, Câmpia Turzii – Cluj-Napoca și retur, Alba Iulia – Sibiu și retur, Orșova – Drobeta Turnu-Severin și retur, Oravița – Anina și retur, etc. În acest proiect,  CLUBUL DE PRESĂ VJ-ROMÂNIA a devenit partener, iar în viitoarele evenimente, vom implica și elevi cu rezultate deosebite la învățătură, dar și elevi din mediile defavorizate!

120 de elevi de la Școala Gimnazială I.G. DUCA au vizitat marți pe  9 mai, zi cu tripla aniversare, municipiul TG.JIU,  unde au aflat informații prețioase despre complexul monumental CALEA EROILOR realizat de Constantin Brâncuși și s- au recreat în parcul central.

O adevărată lecție de istorie și de cultură națională le – a oferit elevilor, Ioan Dorel Șchiopu președintele al ANCERM HD.

Din partea  CLUBULUI DE PRESĂ VJ- ROMÂNIA am oferit cadrelor didactice, materiale de promovare și vom premia, la  final de proiect, cele mai inedite eseuri, sau impresii de călătorie din  excursiile organizate în proiect, cu diplome, cărți și alte surprize.

” Pentru mine, a fost o  experiență deosebită! O ocazie să-i inițiem pe copii în responsabilitatea față de mediu și față de comunitate. Încă un prilej pentru a ne bucura împreună cu ei de frumusețile naturale din Valea Jiului, de minunatele lucrări de artă feroviară ale liniei de cale ferată din Defileul Jiului și de celebrele opere ale lui Brâncuși de pe Calea Roilor de la Târgu Jiu. Ziua Independenței a fost un motiv în plus să ne reamintim de Eroii neamului și să înțelegem că sacrificiul lor a fost esențieal pentru crearea României independente, pentru păstrarea limbii și a identității nașionale. Personal, mi s-a reconfirmat confirmat convingerea că orice copil – dacă i se arată, cu suficientă dedicație, binele și frumosul – va urma binele și frumosul. Iată o obligație de prin rang a noastră, a adulților, a celor care,  le sunt alături acestor copii”a ținut să  declare ghidul nostru, un împătimit al istoriei, Ioan Dorel Șchiopu.

”Voi, nu ştiţi… ce vă las eu!

Duceţi-vă la noi, în România, să vedeţi oamenii, costumele, locurile (spaţiul românesc). Duceţi-vă să vedeţi ceea ce am putut să realizez eu, la Târgu-Jiu! Du-te! Îmbrăţişează Columna Infinirii cu palmele mâinilor deschise. Apoi, înălţându-ţi ochii, priveşte-o – şi vei cunoaşte, astfel, într-adevăr, sinele Cerului”- a spus Constantin Brâncuși.

Am îngenunchiat în fața Coloanei Infinitului, în semn de respect pentru tot ceea ce a făcut Constantin Brâncuși, pentru Nația română!

Brâncuşi a eternizat jertfa eroilor care au înfăptuit marele nostru ideal naţional.  Întreaga lui viaţă a fost o continuă suferinţă şi osteneală pentru înveşnicirea artei, deci el a suferit pentru oameni.  Unii interpretează operele sale de o manieră laică, strict lumească, uitând de faptul că Brâncuşi a sculptat şi Iubirea de Dumnezeu, gândind opera sa ca un creştin care a transfigurat anumite tradiţii culturale gorjeneşti şi româneşti într-o manieră liturgică.  Orice legătură dintre oameni se stabileşte prin cuvânt, prin imagini şi prin pomenire, iar parastasul este un gând pozitiv către cel pomenit, care întăreşte o legătură cuprinsă într-o «ecuaţie» a lui Dumnezeu, cu marele Brâncuşi.

Putem spune, aşadar, că Brâncuşi a dus tradiţiile româneşti, pe culmile cele mai înal­te ale lui Dumnezeu!.

Pentru Petroşani, trecerea lui Brâncuşi prin urbe şi realizarea Coloanei Infinite la Atelierele Centrale Petroşani, în 1937, are o importanţă excepţională, pentru că este una dintre puţinele situaţii din istoria artei clasice prin care un realizator îşi definitivează opera (Coloana Infinită) nu numai prin aportul propriu, ci şi cu concursul altor contribuabili la finalizarea operei. Brâncuşi a venit la Petroşani în 1937, la începutul lunii august. A stat o lună, mergând zi de zi la Atelierele Centrale, unde a croit din lemn de tei primul model al coloanei, pe care l-a predat. La finele lunii august, a plecat la Paris şi n-a mai venit în Petroşani niciodată. Inginerii, proiectanţii, maiştrii, muncitorii conduşi de inginerul Ştefan Georgescu-Gorjan în perioada septembrie-noiembrie 1937 au definitivat această capodoperă a lui Brâncuşi, considerată punctul lui de vârf şi de inspiraţie a întregii sale opere. Ȋn partea a doua a lunii august, timp de trei zile, Brâncuşi ciopleşte în atelierul de modelare de la A.C.P. o faţă a unui element al coloanei, aici relizându-se apoi un model din lemn de tei în vederea turnării. Ȋn continuare au fost turnate din fontă elementele şi s-au realizat cele trei tronsoane ale stâlpului central, apoi au fost transportate la Târgul de fân din oraşul Tg. Jiu unde, în 15 noiembrie este terminată montarea Coloanei Infinitului. Anul următor în perioada 20 iunie 25 iulie, firma elveţiană „Metalizarea”, care avea şi în România o filială, execută operaţiunea de acoperire prin pulverizare cu zinc şi apoi cu alamă a Coloanei Infinitului. La Lupeni în 1938 este realizată o grindă metalică, cu o lungime de 2 m, din două profile metalice „U” sudate spate în spate. Această inovaţie ca de altfel şi stâlpii metalici cu fricţiune de 100 kg vor intra în fabricaţie la A.C.P. şi vor fi utilizaţi în toate unităţile miniere ale societăţii. Tot în 1938, Atelierele Centrale Petroşani alături de firma „O.Kohom and Co”, furnizează maşinile şi instalaţiile necesare punerii în funcţiune a Societăţii „Vâscoza” din Lupeni.

Masa Tăcerii și Poarta Sărutului au fost cioplite în piatră aduse la cariera dim Banpotoc, cele 42 de scaune și celelalte 12 scaune rotunde ale Mesei Tăcerii au fost realizate în anul 1938 la firma lui ”Pietraru” din Deva și tot din capitala județului au venit maeștri pietrari ai lui Maier din Deva, care au finisat pînă la starea brută Masa Tăcerii și Poarta Sărutului.

”Proiectul inițiat de noi își propune promovarea valorilor culturii și istoriei naționale, dar și promovarea utilizării transportului feroviar,  pentru a proteja mediul înconjurător sănătos. Agenția Europeană pentru MEDIU a evoluat toate mijloacele de călătorie și s – a ajuns la concluzia că, transportul feroviar a reprezentat mai puțin de 1% din emisii, trenul fiind cel mai bun și cel mai practic mijloc de călătorie, cu excepția mersului pe jos sau a mersului pe bicicletă. Învață pe copil calea pe care trebuie să o urmeze și când va îmbătrâni, nu se va abate de la ea” a ținut să transmită președintele și managerul de proiect, Dionisie Ardelean.

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media