Viitorul începe AICI și ACUM

În generosul  și unicul  foaier  al Palatului Cultural din municipiul Lupeni, a avut loc cea de-a șaptea activitate din cadrul proiectului ORAȘE REZILIENTE,  la care au participat  invitați din comunitatea locală și de la nivel județean, directorii celor două școli implicate, prof. Bucur Aurelia de la Liceul Tehnologic, și prof. Elena Budelecan de la Școala Gimnazială nr. 3, colegii din proiect din Uricani,  reprezentanți ai altor ong-uri, cu sprijinul coordonatorilor proiectului Bogdan Gioară și Marian Ancuța, prof. Dorina Julecătean, prof. Melania Nan, prof. Adriana Moldovan.

Proiectul este derulat de Asociația REPER21 în parteneriat cu Terra Mileniul III, Centrul de Dezvoltare Comunitară Durabilă și Declic, prin programul Active Citizens Fund România, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.

 Orașe reziliente este un proiect activist care cere declararea stării de  urgență climatică, fiindcă un cadru național de acțiune climatică este necesar pentru sprijinirea comunităților mic urbane „uitate”, în care modelul actual de pseudo-dezvoltare a adus cetățenilor doar vise deșarte. Astăzi, după 30 de ani de abandon și eșecuri, aceste orașe sunt deosebit de vulnerabile, cetățenii lor sunt expuși în mod disproporționat impacturilor climatic.

De milenii, omenirea nu a asistat la o încălzire globală ca cea actuală. Este una dintre concluziile dramatice ale primului capitol din al șaselea raport publicat pe 9 august de către IPCC (Intergovernmental Panel on Climate Change), instituția Națiunilor Unite responsabilă cu evaluarea științifică a schimbărilor climatice. La raport au lucrat 234 de climatologi din întreaga lume pe baza a peste 14.000 de studii, reprezentând astfel un consens al lumii științifice asupra a ceea ce cunoaștem despre climă în prezent. Concluziile șoc ale raportului includ faptul că clima se încălzește într-un ritm rapid în absolut toate regiunile lumii iar anumite schimbări – precum topirea ghețarilor – sunt ireversibile în următoarele milenii. „Schimbările climatice induse de om generează deja numeroase fenomene meteorologice și climatice extreme, precum valuri de căldură, precipitații puternice, secete și cicloni tropicali”.

Protagoniștii proiectului  sunt 360 de TINERI și 60 de Actori Comunitari (profesori, bibliotecari, antreprenori, reprezentanți ai societății civile locale) din 13 COMUNITĂȚI MIC URBANE: Târgu Cărbunești, Lupeni, Uricani, Moreni, Săcele, Turnu Măgurele, Slobozia, Oltenița, Țăndărei, Moinești, Călărași, Câmpina, Urlați.

”Am plecat în călătorie pentru a face parte din proiectul „Orașe reziliente – Advocacy pentru dezvoltarea rezilientă la schimbările climatice a comunităților mic urbane în declin”, desfășurat în perioada mai 2021 – octombrie 2022 de către Asociațiile  REPER 21- coordinator, Centrul de Devoltare comunitară durabilă- DECLIC, cu sprijinul financiar al CTIV CITIZENS FOUND ROMÂNIA – program finanțat de Islanda, Lichtenstein și Norvegia  prin granturile SEE 2014-2021.  Reziliența reprezintă capacitatea persoanei de a-și reveni în urma unui eveniment stresant.

Termenul de reziliență a fost inspirat întâi din proprietățile unor tipuri de materiale. În cazul oamenilor, puterea de a-și reveni ține mai degrabă de anumite comportamente și de un proces de adaptare, uneori concret, alteori mai subtil. Reziliența nu depinde de personalitate – ea putând fi învățată și dezvoltată oricând dea lungul vieții. Reziliența nu înseamnă pasivitate și nici a aștepta să fii salvat de alții, ci a manifesta o atitudine pro-activă, orientată către gestionarea și depășirea dificutăților. Persoanele reziliente își asumă responsabilitatea pentru modul în care se simt și întreprind acțiuni pentru a îmbunătăți starea lor și a rezolva problemele pe care le întâmpină, sau, atunci când este cazul, a accepta pur și simplu lucrurile asupra cărăra nu au impact.  La Orizontul 2030, participanții din proiect și-au propus atingerea punctelor din Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României. Tinerii dornici de schimbare, cu entuziasm au țintit câteva dintre obiectivele Agendei pentru Dezvoltarea Durabil Planete. ( n.r. vezi foto) ” au ținut să transmită coordonatoarele activității de diseminare,  care a fost organizată la Lupeni.

Evenimentul  a cuprins și un scurt recital susținut de o tânără artistă, Bianca Crișan, care a încântat audiența cu o balada ” Miorița” și cu o jiană.

Prin activitățile interactive care s-au desfășurat până în prezent, acestea  vor contribui la creșterea nivelului de conștientizare a unui număr de aproximativ 20.000 de cetăţeni, dintre care aproximativ 5.000 de tineri, cu privire la cauzele şi efectele schimbărilor climatice în România, dar şi generarea unui impact real asupra politicilor de educaţie, în vederea unui viitor în care putem înţelege şi gestiona mai bine ameninţarea schimbărilor climatice.Prin angajamentul lor, tinerii și cetățenii activi din aceste orașe vor putea contribui la transformarea propriilor comunități în “Orașe reziliente”, adică în orașe cu dublă capacitate: de a anticipa efectele schimbărilor climatice pentru a reduce pe cât se poate impacturile potențiale; de a rezista la perturbări, de a-și menține o stare minimă de funcționare în momentele critice și de a-și relua dezvoltarea sub o formă regenerativă, plenară și durabilă.  Proiectul va contribui astfel la construirea rezilienței climatice a orașelor vulnerabile de către tinerii și cetățenii activi din comunitățile respective prin conectarea sistematică a abordărilor ecologice și sociale.

Distribuie acest articol Oficial Media
Share

In atentia ta

Mesajul prim-ministrului României, Nicolae-Ionel Ciucă, transmis cu ocazia comemorării Pogromului de la Iași Comemorăm astăzi unul dintre cele mai tragice episoade din istoria noastră națională. Pogromul de la Iași, din vara lui 1941, din capitala Moldovei este, totodată, cunoscut drept cel mai mare masacru antisemit de pe teritoriul României din epoca modernă. Acum 81 de ani, femei, bărbați, copii, fără nicio vină, au devenit victimele unei politici antisemite genocidale și ale unor decizii politice și militare care au schimbat pentru totdeauna istoria orașului, structura demografică și conviețuirea cu un trecut interetnic și religios de sute de ani. Hărțuite, umilite, torturate, lovite cu bestialitate, urcate în trenuri de marfă, despărțite de propriile familii, împușcate sau ucise prin metode brutale, aruncate în gropi comune, victimele Pogromului de la Iași au nevoie de o comemorare permanentă din partea statului și a societății. Trebuie să continuăm să vorbim, să cercetăm, să investigăm atent, să punem întrebări, să identificăm probe documentare și răspunsuri pentru felul în care autoritățile din acea vreme, militare, administrative și civile s-au angrenat într-o operațiune de o amploare fără precedent, care a deschis calea deportărilor de mai târziu, masacrelor, barbariilor de neimaginat și sutelor de mii de crime împotriva populației evreiești. Pogromul de la Iași a schimbat cursul istoriei și în doar câteva zile peste 13.000 de evrei au pierit, iar alte mii au rămas cu traume pentru tot restul vieții. Am spus-o deseori, Holocaustul a fost cea mai mare tragedie a umanității din toată istoria noastră globală, unde dezumanizarea, crima, folosirea instituțiilor și birocrației statului pentru eliminarea a milioane de oameni au făcut ca nimic să nu aibă precedent în trecutul nostru de la acel moment. Amploarea, organizarea, desfășurarea și consecințele Pogromului de la Iași ne îndeamnă la o reflecție, o asumare a responsabilităților și o rememorare continuă a faptelor, o atitudine de recunoaștere și condamnare a participării României în Holocaust. Dar ne îndeamnă să privim și la gesturile de solidaritate care au salvat vieți importante și au dat sens umanității. În bilanțul celor peste opt decenii de la tragedia evreilor ieșeni și români identificăm perioade întregi de ocultare, de relativizare și de minimizare a responsabilităților atât înainte, cât și după 1989, dar și evoluții încurajatoare care ne dau speranțe pentru anii și deceniile viitoare. Vreau să felicit și să subliniez rolul pozitiv jucat de administrația de la Iași în ultimii ani în promovarea și protejarea memoriei victimelor Pogromului. Ceremoniile, evenimentele comemorative, acordarea unor nume legate de desfășurarea evenimentelor din 1941 unor locuri publice, acordarea titlurilor de cetățean de onoare supraviețuitorilor, dar mai ales realizarea unui muzeu memorial în clădirea și curtea fostei chesturi de poliție, toate acestea reprezintă repere și exemple pentru felul în care trecutul este asumat, memoria victimelor este protejată și educația civică este răspândită și popularizată. România a făcut progrese impresionante în ultimele două decenii în domeniul memoriei Holocaustului, lucru recunoscut de forurile internaționale și de partenerii noștri euroatlantici. Un stat puternic își asumă trecutul și cu cât vorbește mai deschis despre acesta, cu cât devine mai rezilient în fața vulnerabilităților contemporane, a teoriilor conspirative și a propagandei revizioniste. Încurajez, în continuare, autoritățile locale și centrale să marcheze acest eveniment și datele din istoria noastră care vorbesc deopotrivă despre asumare și responsabilități. Ca prim-ministru al României, reafirm cu această ocazie angajamentul ferm și total al Executivului pe care îl conduc pentru promovarea politicilor memoriei Holocaustului, combaterea antisemitismului, pentru susținerea educației despre Holocaust și a cercetării, pentru sprijinirea supraviețuitorilor, prin instituțiile, reprezentantul special al Guvernului, Institutul Elie Wiesel, coordonatorul grupului interministerial și toți ceilalți actori implicați. Comitetul interministerial pe care l-am format pentru monitorizarea implementării primei strategii naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură are un rol pivotal. Este un instrument care angajează toate instituțiile responsabile, lucrează aplicat și mă informează permanent asupra modului în care administrația răspunde planului de măsuri pe care-l punem în aplicare și care va produce – am deplină încredere – schimbări cu impact în societate. Astfel, misiunea administrației și a instituțiilor în ceea ce privește angajamentele asumate de România în materia protejării victimelor Holocaustului este una precisă. De aceea, este foarte important ca, în perioada imediat următoare, Ministerul Educației să se aplece cu atenție asupra construirii programei care va sta la baza disciplinei „Istoria Evreilor. Holocaustul” pe care Parlamentul a votat-o cu o largă majoritate, iar Președintele României a promulgat-o, marcând astfel o voință politică și civică apreciabilă în direcția educației privind Holocaustul și pentru prevenirea atrocităților, promovării toleranței, diversității, spiritului civic. Încurajarea și susținerea universităților pentru a îmbunătăți și crea noi programe de studii în aceste domenii este fundamentală, iar dezvoltarea unor proiecte educaționale și culturale care să contribuie la creșterea rezilienței României în fața pericolelor reprezentate de antisemitism, xenofobie, discriminare, discurs instigator la ură trebuie să constituie, în continuare, o prioritate pentru actorii responsabili. În același timp, este nevoie ca legislația care condamnă antisemitismul, negarea Holocaustului, promovarea persoanelor condamnate pentru crime de război sau discursul instigator la ură să fie însușită și aplicată mai bine de către cei care au această datorie. Totodată, este esențial ca istoricii și cercetătorii să aibă, în continuare, acces cât mai larg la documentele și arhivele care scot la lumină crimele și abuzurile regimurilor totalitare. Toate aceste eforturi contribuie la schimbarea în bine a țării și la imaginea României în lume, dovedind, în același timp, că progresele realizate de țara noastră în această direcție sunt profunde și substanțiale. În actualul context, marcat de amenințări directe și de război la granițe, de crize succesive provocate, trebuie să reafirmăm importanța valorilor comune pe care s-a construit baza societăților moderne de astăzi, în special după cel de-al Doilea Război Mondial, dar și România euro-atlantică în ultimele decenii. Libertatea, susținerea principiilor democratice, egalitatea, respectul pentru drepturi civile, diversitate și alegeri individuale trebuie să fie apărate în fiecare zi de stat, cetățeni și instituții. Ele au nevoie de solidaritatea noastră, de reacția profundă a fiecăruia dintre noi nu doar pentru a le apăra, dar și pentru a respinge pericole precum discursul instigator la ură, distorsionarea faptelor trecutului și revizionismul istoric. În final, aș vrea să subliniez, încă o dată, că lecțiile trecutului și, deopotrivă, ale prezentului ne spun, zi de zi, că memoria atrocităților, identificarea autorilor și comemorarea victimelor constituie o responsabilitate fără sfârșit. Iar istoria Pogromului de la Iași și a victimelor sale trebuie să fie un astfel de reper. Să ne amintim de toţi cei care au pierit în Pogromul de la Iași și în timpul Holocaustului şi să ne rugăm în fiecare zi ca memoria lor să rămână neștearsă!