Vladimir Putin creează crize pentru a le rezolva ulterior, cu beneficii pentru Federaţia Rusă

 Fostul secretar general al NATO Andrers Rasmussen militează pentru o poziţie fermă la propunerile actuale ale lui Putin, care vrea să traseze noi graniţe în Europa şi să interzică dreptul suveran al statelor din Europa de est de a-şi decide singure soarta. Încă din 2014 acesta atragea atenția asupra acțiunilor Rusiei asupra Ucrainei. 

„Dacă aliaţii NATO se vor angaja în cele mai recente propuneri ale Rusiei pentru o nouă relaţie de securitate în Europa, îl vor ajuta direct să se apropie de atingerea obiectivului său, oferindu-i Rusiei preluarea securităţii Europei Centrale şi de Est,” a declarat fostul secretar general NATO.

Anders Fogh Rasmussen a precizat că în conformitate cu propunerile Rusiei, NATO ar trebui să ceară acordul Moscovei pentru a desfăşura trupe în Europa Centrală şi de Est, să se abţină de la orice activitate militară în Europa de Est, sudul Caucuzului şi Asia Centrală şi să oprească orice exerciţiu NATO în apropierea Rusiei. Acordul cere, de asemenea, o garanţie scrisă că Ucrainei nu i se va oferi statutul de membru NATO, iar un proiect de tratat cu Statele Unite i-ar interzice să trimită nave de război şi avioane în „zone în care pot lovi ţinte de pe teritoriul celeilalte părţi”, cum ar fi Marea Baltică şi Marea Neagră. Fostul secretar general al NATO a mai avertizat că Vladimir Putin crează crize pentru a le rezolva ulterior, cu beneficii pentru Federaţia Rusă, comparându-l cu un pompier incendiator. Prin propunerile venite din partea Rusiei, Putin vrea să încalce acordurile semnate de ţara sa în trecut, cum a făcut şi când a anexat ilegal Crimeea şi a declanşat războiul civil din Ucraina, ţară pe care ar fi trebuit să o apere şi să-i garanteze suveranitatea şi independenţa, conform angajamentelor luate când Ucraina a renunţat la arsenalul nuclear după desfiinţarea URSS.

„În niciun caz SUA sau NATO n-ar trebui să-şi asume angajamente privind viitoarea extindere, reală sau de facto. Rusia a semnat deja Carta OSCE din 1999, care acordă ‘dreptul inerent al fiecărui stat participant de a fi liber să-şi aleagă sau să-şi schimbe aranjamentele de securitate, inclusiv tratatele de alianţă, pe măsură ce evoluează”, a mai spus Rasmussen.

„Rusia a mai încercat acest exerciţiu”, a declarat Rasmussen. „În noiembrie 2009, NATO a respins un proiect de Tratat european de securitate propus de Rusia, deoarece relaţia NATO-Rusia este deja suficient acoperită şi reglementată în Actul Fondator privind Relaţiile Reciproce din 1997, în Carta organizaţiei pentru securitate şi cooperare în Europa (OSCE) din 1999 şi în Declaraţia de la Roma din 2002 – unde s-au luat măsuri semnificative pentru a încuraja dialogul prin înfiinţarea Consiliului NATO-Rusia.”

NATO nu poate negocia cu pistolul la tâmplă. Și dacă cedăm acum, acest semnal va fi auzit puternic și clar atât de democrațiile care se bazează pe noi, cât și de autocrații care deplâng și se tem de libertatea noastră”, a conchis Rasmussen.

Ministerul de Externe al Rusiei a publicat, în decembrie, cererile făcute Statelor Unite pentru retragerea militarilor de la graniţa cu Ucraina şi reglementarea situaţiei de securitate din Europa, arată Tass. Cele două părţi au planificate discuţii pe acest subiect în 9-10 ianuarie, la Veneţia.

În cele două documente, „Tratat între SUA şi Federaţia Rusă asupra garanţiilor de securitate” şi „Acord asupra măsurilor pentru a asigura securitatea Federaţiei Ruse şi a statelor membre NATO”, Federaţia Rusă cerea  interzicerea: extinderii NATO – în special a fostelor republici din URSS, stabilirii de baze militare în statele foste comuniste, chiar dacă au aderat la NATO, instalării de sisteme de rachete în aceste state. Rusia cere SUA să nu mai folosească aeronave sau nave militare în zone de unde ar putea ataca teritoriul rusesc. Asta ar presupune că nicio navă americană nu ar mai putea intra în Marea Neagră sau Baltică. Este greu de crezut că aceste documente vor fi acceptate în această formă de SUA şi ţările membre NATO, în special cele din Europa de Est, aşa că rămâne de văzut dacă iniţiativa lui Putin va reprezenta o bază de negociere pentru nişte acorduri serioase şi acceptabile pentru toate părţile, sau doar o justificare pentru publicul intern la actualele şi viitoarelor conflicte generate de Rusia în regiune.

Astăzi Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a convocat o întâlnire specială a ambasadorilor Alianței cu oficiali ruși în formatul Consiliului NATO-Rusia pentru data de 12 ianuarie, într-o nouă încercare de a dialoga pentru detensionarea crizei din Ucraina. Întâlnirea din 12 ianuarie este prima reuniune de acest fel propusă de Stoltenberg de la formularea cererilor Moscovei și ar avea loc în aceeași zi cu reuniunea ministerială a Alianței de la Bruxelles. NATO a denunțat în mod constant anexarea Crimeei de către Rusia în 2014 și a cerut Moscovei să respecte suveranitatea teritorială a vecinilor săi.Occidentul acuză de multă vreme Kremlinul că oferă sprijin militar direct separatiștilor pro-ruși din estul Ucrainei, care au cucerit două regiuni la scurt timp după ce Moscova a anexat Crimeea în 2014.  Rusia neagă aceste afirmații, iar Putin a sugerat că acest conflict, care a făcut peste 13.000 de victime, este un genocid. Kremlinul a devenit din ce în ce mai insistent asupra faptului că Occidentul și NATO se apropie periculos de mult de granițele Rusiei.

 

Distribuie acest articol Oficial Media
Share