Ziua Maghiarilor de Pretutindeni

Maghiarii din România reprezintă una dintre cele mai numeroase minorităţi etnice din Europa. Conform datelor oficiale ale recensământului din 2011, 1.237.746 de persoane – echivalentul a 6,5 la sută din populaţia României – sunt înregistrați ca etnici maghiari. Uniunea Democrată Maghiară din România a luat ființă după căderea regimului comunist, pe 25 decembrie 1989. Încă de la înființare, scopul și rolul asumat al Uniunii este reprezentarea și apărarea intereselor comunității maghiare din România.

“15 Martie este Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, cea mai importantă sărbătoare a comunităţii maghiare din România. Suntem diferiţi prin cultură şi tradiţii, dar aceste diferenţe nu ne separă, nu suntem adversari, dimpotrivă, trebuie să fim uniţi în diversitate, să devenim mai puternici şi mai înţelepţi, să construim împreună, să creăm valori. Înţelegerea diferenţelor şi aprecierea valorilor celuilalt contribuie la recunoaşterea reciprocă, implicit la o convieţuire armonioasă. Astăzi sărbătorim comunitatea maghiară din România, dar şi buna convieţuire pe care am dezvoltat-o în ultimele decenii”, a trasmis premierul  Florin Cîţu.

Maghiarii aniversează Revoluția din 1848-1849 pe 15 martie, dată la care s-a consfințit și apariția parlamentului modern a Ungariei.

Început în Franța, valul revoluționar din 1848 s-a răspândit în aproape toată Europa, inclusiv în Imperiul Habsburgic. Revoluţia Maghiară a început pe 15 martie 1848, cu evenimente sângeroase în Pesta şi Buda.

Revoluţionarii au prezentat o proclamaţie citită în 15 martie 1848:  Ce doreşte naţiunea maghiară. Să fie pace, libertate şi înţelegere.

1. Dorim libertatea presei, desfiinţarea cenzurii

2. Guvern responsabil în Buda-Pesta

3. Adunare Naţională anuală la Pesta.

4. Egalitate în faţa legii în chestiunile civile şi religioase.

5. Gardă naţională.

6. Plata dărilor de toţi deopotrivă.

7. Desfiinţarea iobăgiei.

8. Curte cu juri, pe baza egalei reprezentativităţi.

9. Bancă Naţională.

10. Armata să depună jurământul pe Constituţie, militarii maghiari să nu fie duşi înafara ţării, militarii străini să părăsească ţara.

11. Deţinuţii politici de stat să fie eliberaţi.

12. Uniune”.

Demonstraţiile masive l-au forţat pe guvernatorul imperial să accepte toate cele cele 12 puncte ale actului revoluției. Revoluționarii au preluat puterea, au înființat primul parlament modern maghiar și au format un Guvern condus de Lajos Batthyány. Confruntată cu revoluția de la Viena, care a izbucnit pe 13 martie, monarhia Habsburgică a fost nevoită să accepte noul Guvern al Ungariei. După înfrângerea revoluției austriece și înlocuirea împăratului Ferdinand I cu nepotul său, Franz Joseph (2 decembrie 1848), monarhia Habsburgică s-a întors împotriva revoluției maghiare. Noul împărat a ordonat dizolvarea Guvernului de la Budapesta. Profitând de conflictele dintre maghiari și celelalte minorități din Imperiul Habsburgic, în special români, sârbi și croați, Viena a reușit să înfrângă Revoluția Maghiară (1849).

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media