ZIUA NEAGRĂ PENTRU PĂDURI

Adoptarea Noului Cod Silvic în forma asumată de GUVERN, vine la pachet cu riscul pierderii a aproximativ jumătate de miliard de euro destinați prin PNRR împăduririlor și informatizării și dezvoltării sistemului de monitorizare a pădurilor și a exploatărilor de lemn.

Reforma silvică (prin adoptarea unui nou cod silvic) a fost un jalon asumat de România prin PNRR, care ar fi trebuit să fie finalizat încă de acum aproape un an.

Acest risc vine deja în condițiile în care României i-au fost deja diminuate, anul trecut, fondurile destinate împăduririi cu aproape 270 de milioane de euro, din cele 730 de milioane alocate inițial!

Practic, propunerea de Cod Silvic făcută de consorțiul de experți contractat de Minister, în urmă cu un an, a fost ciuntită major, iar amendamentele și obiecțiile depuse în timpul consultărilor publice din toamna trecută, inițial acceptate măcar în parte, au dispărut aproape în totalitate din forma adoptată de Guvern. ”Zi neagră pentru păduri” și ”un veritabil atentat asupra pădurii României, care pune în pericol siguranța națională” au fost primele reacții ale organizațiilor de mediu care au citit proiectul legislativ.

Mai mult, una dintre puținele măsuri anti-hoție, adoptate în 2020, și care a avut un efect de reducere, cât de cât, a furturilor masive,  confiscarea vehiculelor cu care se transportă ilegal material lemnos,  a fost înlăturată.

De asemenea, a dispărut încadrarea la infracțiuni a tăierilor fără drept, a distrugerilor și a scoaterii din rădăcini a arborilor din afara fondului forestier național, așa cum apărea în formele preliminare ale noului Cod Silvic. De dezincriminarea acestor tăieri și distrugeri de copaci din spațiile verzi, în special parcuri, din București, dar și din alte mari orașe ale țării, au beneficiat dezvoltatorii imobiliari (cel mai ”celebru” caz fiind distrugerea arborilor din Parcul IOR), cărora le era extrem de ”profitabil” să plătească amenzi absolut derizorii, în schimbul ”eliberării” terenurilor de vegetație.

Organizațiile WWF România și Agent Green au semnalat, la rândul lor, eșecul reformării silviculturii în proiectul legislativ al Noului Cod Silvic, și toxicitatea multor prevederi ale acestuia.

”Discutăm despre un veritabil atentat asupra pădurii României care este deja destructurată, degradată și vulnerabilizată de exploatările abuzive și masive din ultimii 20 de ani. Pădurea și-a pierdut deja reziliența în fața schimbărilor climatice deși ar trebui să fie principalul scut pentru le atenua. Codul silvic aprobat de guvern pune în pericol pe absolut toți cetățenii țării și le compromite definitiv drepturi constituționale cheie. Este totodată o mișcare profund anti-europeană în favoarea unor interese private vremelnice”, a declarat Gabriel Păun, președintele Agent Green.

                                  Reamintim câteva dintre cele mai grave implicații pe care le aduce noul proiect de lege:

Se legalizează o creștere necontrolată a exploatărilor de lemn. Este subminat practic principiul continuității recoltelor sustenabile de lemn. Se va putea tăia mai mult si mai ieftin, fără a se ține cont de impactul cumulat pe care exploatările le vor genera la nivel de peisaj forestier, cu riscuri majore legate de conservarea pădurilor și de dezvoltarea unei bioeconomii durabile.

Se va putea tăia atât cât poate „înghiți” piața lemnului. Visul industriei de prelucrare primară și soluția inedită a Guvernului pentru a rezolva problema recoltărilor ilegale.

Nu este instituită o reformă clară a sistemului de combatere a exploatărilor ilegale. Rămânem cu același sistem ineficient centrat pe marcarea arborilor, valorificarea lemnului pe picior și identificarea cioatelor nemarcate. Este un sistem care nu produce probe concludente în instanță, nu funcționează ca prevenție ci, dimpotrivă, generează conflicte de interese sistemice și sufocă orice efort privind eficiența administrativă.

Nu creează un cadru clar de promovare a valorificării superioare a lemnului și aplicarea principiilor utilizării în cascadă a lemnului. Nu sunt instituite cerințe clare care sa promoveze lanțurile de utilizare a lemnului cu cea mai mare valoare economică adăugată, astfel ca lemnul ca materie primă să poate fi utilizat în cel mai valoros mod, printr-o prelucrare superioară în produse cu durată lungă de viață.

Deficiențe semnificative în ceea ce privește integrarea conservării biodiversității în managementul forestier. Conceptele de conservare nu sunt definite corect iar modalitățile de conservare sunt incomplete și inconsistente.

Dă unda verde pentru împroprietăriri din fondul forestier proprietate publică, care a fost și înainte de 1945 în proprietatea statului. Urmează noi valuri de retrocedări controversate și o fărâmițare administrativă artificială a fondului forestier național.

Toate acestea, pe fondul liberalizării tăierilor, vor revigora haosul în păduri.

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media