Aleargă, atacă, iubește și stai. Femeia Goală

Stătea întinsă lângă mine, femeia goală, cu pielea reflectând luminițele stelelor, apoi când s-a ridicat i-am vazut părul lung, fesele rotunde și sânii mici. A început să danseze ușor, cu unduiri lente și puncte aurii i se zăreau pe pielea fragedă ca a unui prunc.

Înaltă și subțire cu picioare lungi și mâini delicate se mișca lin ca valurile de alături și se apropia încet, pășind prin nisip de parcă ar fi plutit. Doar câte un zgomot de avion îmi deranja o fracțiune de secundă mintea, pentru ca imediat să îi urmăresc mișcările diafane. S-a așezat din nou lângă mine și i-am simțit trupul fierbinte, a lipit sânii pe spatele meu si m-a încolăcit cu mâinile. Ori fesele mele erau sloi, ori abdomenul și zona ei pubiană dogoreau, că… parcă îmi pusese jar pe fund. Eram năucit de atâta plăcere care pentru o secundă a fost umbrită de imaginea unui urs, un flash pe care nu l-am luat în seamă și, m-am abandonat iubirii șoptind cât să mă audă: vrei să fii soția mea?

*

Pierdut în Kobuk Valley

John trebuia să mă lase la o fostă cabană forestieră din zona Văii Kobuk dar singurul loc bun de aterizat era chiar aici, deși de la înălțimea aia și de deasupra crestelor nu aveam nicun reper exact. Acoperișul pe care l-a văzut el se afla destul de departe însă vremea din ce în ce mai rea și combusibilul limitat nu-i permitea să mai facă niciun survol. După vreo trei ”cozi de rândunică” am hotărât să mă lase pe platou, de unde urma să plec pe jos. Un drum aproximat la vreo jumătate de zi, astfel încât să ajung la cabană până la lăsarea întunericului.

Mult mai cald, vegetație abundentă, aer ușor respirabil, era o plăcere să pornesc la drum, spre deosebire de Barrow unde abia îmi căram hainele de pe mine și respiram prin două cagule cărora trebuia să le curăț gheața la fiecare sfert de oră.

Simțeam că zbor cu rucsacul în spinare și eram de-a dreptul fascinat de frumusețea locului și de gândul ca voi ajunge la S. colega și prietena mea care mă aștepta la cabana părăsită. Nu am apucat prea mult să savurez starea asta de bine că am fost forțat de mormăitul unui urs să grăbesc pasul și să gândesc rapid un plan B. Și da, m-a perceput ca pe un agresor sau pradă- nu mai contează, așa că planul B,C,D, sau oricare ar fi fost s-a transformat în singura soluție viabilă, aceea de a-mi da drumul în hău. Un abrupt cu o înclinație ucigătoare.

*

Femeia Goală

M-am gândit ce am făcut eu ca să merit atâta iubire, atâta vrajă, eu care niciodată nu am iubit o femeie în afara fiicelor mele. Pentru o clipă inima s-a înmuiat la gândul fetei mele mai mari -echivalentul respirației mele- și la cea de un an jumate, cea care își potolea plânsul doar în brațele mele. Însă eram într-o stare de fericire perpetuă, secundele treceau prin fața mea la fel ca dansul iubitei. Ca un aer cald, ca un val … o auzeam cum râde, atât de plăcut, de natural, la fel ca apa care se lovea de stânca din dreapta noastră. Atât de armonios, de ritmic. I-am mai șoptit o dată, de data asta fără să mă audă: vreau să fii soția mea!

Din nou un flash îmi trecu prin minte, ca și cum mâ învârtea cineva într-o oală imensă. Dar dansul iubitei mele era fascinant și în jurul ei mai veniseră câteva fete goale care dansau și cântau, se sărutau și se îmbrațișau cu ea. Eram mândru că până și femeile o adoră și în starea asta de extaz le-am vazut pe domnișoare cum se îndepărtează iar pe iubita mea cum cade, frântă de oboseală, pe trupul meu.

*

Am întins mâna pe lângă mine și abia o puteam mișca. Aveam nisip în pumn. I-am dat drumul și am pipăit în laterală, nisip, dune de nisip călcat și umed. Încercam să deschid ochii dar nu puteam. Simțeam prin pleoape acel soare de răsărit însă nu îl vedeam. Mi-am dus cealaltă mână la ochi așa cum faci dimineața să te trezești, însă o usturime a pleoapelor m-a determinat să mă opresc imediat. Cred că am scos un urlet de spaimă, de neputință. Mi-am dat seama că am pleoapele lipite, moment în care am respirat adânc, mi-am zis că trebuie să mă opresc și să gândesc ce s-a întâmplat. Mi-am scuipat în degete și mi-am frecat ochii apoi deschizând un pic ochiul drept am întrezărit blana unui animal, apoi din ce în ce mai bine ca printr-o ușă întredeschisă, am idetificat un lup îmroșcat cu sânge. M-am târât vreo 6-7 metri spre apă să îmi spăl fața și ochii mi se deschiseseră atât căt să văd nuanțe de roz în apa cristalină. De câte ori duceam apa pe față mâinile mi se umpleau de un roșu aprins care se dilua și se pierdea repede prin apă. Eram plin de sânge.

Cristi Iordache

călător pe la reviste pe la câteva edituri „…spunea mama: fluturii făceau curte florilor şi-atunci am mişcat prima dată, apoi zi de zi pântecu-i zvâcnea aşa cum ţi se zbate ochiul stâng. când m-am născut căzuse bruma. eu n-am vrut sa ucid fluturii” în rest, căţărare liberă

Distribuie acest articol Oficial Media