Oficial Media

Echipa unui ziar nu este formata doar din redactori, ci mai ales din cititorii săi!

Calendarul zilei de 16 noiembrie. În 1852 moare Nicolae Bălcescu, istoric, scriitor și revoluționar român

Calendarul zilei de 16 noiembrie. Evenimente

  • Sfântul Apostol și Evanghelist Matei (calendarul ortodox și greco-catolic)
  • Ziua Trupelor de Căi Ferate și Transporturi Militare
  • Ziua internațională pentru toleranță
  • 1364: Începutul domniei lui Vladislav Vlaicu în Țara Românească.
  • 1485: Lupta de la Cătlăbuga; Ștefan cel Mare îi învinge pe otomani.
  • 1849: Un tribunal rus l-a condamnat pe Fiodor Dostoievski la moarte pentru activități anti-guvernamentale; execuția lui a fost anulată în ultimul moment, pedeapsa fiind comutată în exil în Siberia.
  • 1855: Exploratorul britanic David Livingstone este primul european care ajunge la cascada Victoria (Mosi-oa-Tunya).
  • 1878: S-a constituit la Sibiu, Reuniunea Română de Muzică sub conducerea cărturarului Zaharia Boiu.
  • 1881: La București a fost înființată Facultatea de Teologie ortodoxă.
  • 1885: George Eastman, fondator al companiei Kodak, a inventat în SUA pelicula de nitroceluloză pentru a imprima imagini.
  • 1907: După ce cu doi ani în urmă nu au reușit să constituie un stat al SUA, cele cinci triburi civilizate s-au unit cu teritoriul Oklahoma și au format al 46-lea stat al Uniunii.
  • 1916: Primul război mondial: “Bătalia pentru București”, cea mai mare operațiune militară a armatei române din anul 1916, condusă de generalul Constantin Prezan, prin care se încerca apărarea Capitalei.
  • 1920: S-a încheiat revoluția din Rusia, începută în primăvara anului 1918.
  • 1938: Chimistul elvețian Albert Hofmann a sintetizat pentru prima oară drogul halucinogen LSD la laboratoarele Sandoz din Basel, Elveția.
  • 1945: Constituirea UNESCO – Organizatia Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură. La data de 16 noiembrie 1945reprezentanții a 44 de state participante la Conferința de la Londra au semnat Actul constitutiv al UNESCO; a intrat în vigoare pe 4 noiembrie 1946.
  • 1957: Începe la Moscova, consfătuirea reprezentanților partidelor comuniste din 64 de țări. Se adoptă o declarație care condamnă “revizionismul” în general, iar în mod special “revizionismul” iugoslav.
  • 1965: Sovieticii lansează de la baza Baikonur din Kazakhstan, sonda spațială Venera III.
  • 1979: S-a dat în folosință, experimental, primul tronson al magistralei 1 a metroului din București între stațiile Timpuri Noi și Semănătoarea.
  • 1988: A fost adoptată Declarația de suveranitate a Republicii Estonia, prin care se recunoștea supremația legilor estoniene asupra celor unionale.
  • 1988: Benazir Bhutto este aleasă în funcția de prim-ministru al Pakistanului, pe care a deținut-o în legislaturile 1988-1990 și 1993-1996, fiind prima conducătoare politică a unei țări musulmane.
  • 1998: Înființarea Ziarului Financiar.
  • 2000: Bill Clinton devine primul președinte american care vizitează Vietnamul.
  • 2001: Este lansat primul film Harry Potter: “Harry Potter și piatra filozofală”.
  • 2014: Al doilea tur al alegerilor prezidențiale din România. Klaus Iohannis a obținut 54,43% din voturi la turul doi al alegerilor prezidențiale, iar Victor Ponta a fost votat de 45,56% dintre alegătorii care s-au prezentat la urne.

Nicolae Bălcescu – Cronologie

  • 29 iunie 1819 – Se naște la București Nicolae Bălcescu, fiul pitarului Barbu sin Petre căpitanul și al Zincăi Bălcescu. Fiul ia numele mamei, tatăl murind de timpuriu. Urmează Colegiul de la Sf. Sava, având profesori pe Florian Aaron și pe Ion Heliade Rădulescu; portretul lui Bălcescu la adolescență i-l face Ion Ghica într-una din Scrisorile sale.
  • 1838 – După colegiul Sf. Sava este iuncher în oștirea română.
  • 1840 – Împreună cu Cezar Bolliac și Eftimie Murgu, participă la conspirația lui D. Filipescu, dar aceasta eșuând, urmează o detenție la mănăstirea Mărgineni, unde sănătatea i se zdruncină.
  • 1843 – Împreună cu Ion Ghica și cu Cristian Tell întemeiază societatea secretă Frăția, care avea în vedere pregătirea mișcărilor revoluționare de la 1848.
    • Ia ființă la București Societatea literară care avea legături directe cu Frăția.
  • 1844 – Apare în Propășirea, revista lui Kogălniceanu și a lui Alecsandri, prima scriere istorică, Puterea armată și arta militară de la întemeierea Prințipatului Valahiei și până acum, pe care Iorga o consideră „un minunat capitol de istorie, care n-ar sta tocmai rău nici sub condeiul unui istoric de azi“. În Propășirea apare studiul lui Bălcescu Comentarii asupra bătăliei de la Câmpia Rigăi sau Coșovo.
  • 1845 – 1847 – Își desfășoară activitatea Asociația literară, al cărei comitet era alcătuit din C.G. Filipescu, Șt. Golescu, Iancu Văcărescu și I. Voinescu II, între membrii căreia se afla și Nicolae Bălcescu.
    • Se înființează la Paris Societatea studenților români al cărei președinte era Ion Ghica; Bălcescu a fost membru al acesteia.
  • 1845 – Împreună cu August Treboniu Laurian editează revista Magazin istoric pentru Dacia, unde apar tipărite pentru prima oară cronici muntenești și moldovenești. Aici Bălcescu publică biografii istorice: Ioan Tăutu, Miron Costin, Spătarul Ioan Cantacuzino, Postelnicul Constantin Cantacuzino.
    • Sub îngrijirea lui Bălcescu și a lui Laurian apare primul volum din Cronicarii Țării Românești.
  • 1846 – Tot în Magazin… Bălcescu publică Despre starea socială a muncitorilor plugari în Principatele Române în deosebite timpuri.
    • N. Bălcescu începe redactarea operei sale capitale, Românii supt Mihai Voievod Viteazul.
  • 1847 – Face o călătorie de studii în Franța și în Italia.
  • 1848, februarie – Participă la revoluția din Paris.
    • Apare Poporul suveran, revistă condusă de Dimitrie Bolintineanu, prin care se promovau ideile mișcării revoluționare de la 1848. Aici, Bălcescu publică articolele Despre împroprietărirea țăranilor și Drepturile românilor către Înalta Poartă.
    • iunie – septembrie – Nicolae Bălcescu este fruntașul mișcării revoluționare din Țara Românească; aceasta fiind înfrântă, Bălcescu este exilat la Paris; apoi, agravându-i-se boala de plămâni, se stabilește pe mici perioade de timp în diverse localități din Franța și Italia.
  • 1849 – Împreună cu Ștefan Golescu și cu Ion Brătianu, Nicolae Bălcescu face parte din comitetul periodicului La Tribune des Peuples, editat de scriitorul polonez Adam Mickiewicz.
  • 1850 – Apare la Paris studiul Question économique des Principautés Danubiennes
    • Tot la Paris, sub conducerea lui Bălcescu și a mai multor exilați, apare România viitoare, într-un singur număr; aici, au fost publicate câteva opere importante ale literaturii române Cântarea României, de Alecu Russo (versiune franceză), Mersul revoluției în istoria românilor, de Nicolae Bălcescu și La o pasere trecătoare, de D. Bolintineanu.
  • 1851 – Se înființează la Paris, sub îndrumarea lui Bălcescu, Junimea română, societate politică și culturală a tinerilor; printre aceștia se numără și Al. I. Odobescu, un împătimit admirator al lui Bălcescu.
  • 1852 – Moare la Palermo Nicolae Bălcescu, întemeietor al istoriografiei moderne, principalul animator al revoluției de la 1848, un patriot ardent, martir al neamului.

A murit la Palermo, dar nu a fost îngropat la groapa săracilor cum s-a scris, ci transportat la mânăstirea Capucinilor, specializată în mumificări. Mumia lui se poate vedea și astăzi în galeria acelei mânăstiri, cu mențiunea: “Nicolae Bălcescu, prim ministru al Valachiei”.

  • 1861 – 1863 – Apare postum, în Revista română a lui Odobescu, Românii supt Mihai-Voievod Viteazul.
  • 1877 – Al. I. Odobescu îngrijește editarea în volum a celei mai importante scrieri a lui Bălcescu, Românii supt Mihai-Voievod Viteazul.

wikipedia.org

Distribuie acest articol Oficial Media
Share