Oficial Media

Știri din Târgoviște, Dâmbovița, România.

𝟰𝟴 𝗱𝗲 𝗮𝗻𝗶 𝗱𝗲 𝗹𝗮 𝗰𝘂𝘁𝗿𝗲𝗺𝘂𝗿𝘂𝗹 𝗱𝗶𝗻 𝟭𝟵𝟳𝟳

Ziua de 4 martie a devenit marcantă începând cu 1977, zi care a rămas în memoria multor oameni. 48 de ani au trecut de la marele cutremur (magnitudine 7,4 Mw; 94 km adâncime) care a zguduit întreaga țară și regiunile învecinate, producând cele mai mari pierderi din istoria României.
Cu această ocazie, INCDFP lansează un nou produs cartografic:  𝑯𝒂𝒓𝒕𝒂 𝒄𝒖𝒕𝒓𝒆𝒎𝒖𝒓𝒆𝒍𝒐𝒓 𝒅𝒊𝒏 𝑹𝒐𝒎𝒂̂𝒏𝒊𝒂 𝒔̦𝒊 𝒊̂𝒎𝒑𝒓𝒆𝒋𝒖𝒓𝒊𝒎𝒊, 𝒊̂𝒏 𝒑𝒆𝒓𝒊𝒐𝒂𝒅𝒂 𝟏𝟒𝟎𝟎 – 𝟐𝟎𝟐𝟒. Această hartă detaliată prezintă, de asemenea, principalele sisteme de falii, hazardul și riscul seismic sau principalele cutremure din ultimele secole și efectele acestora, oferind o imagine cuprinzătoare a activității seismice din țară. Aceasta poate fi vizualizată și descărcată de pe site-ul INCDFP accesând următorul link https://www.infp.ro/index.php?i=edu și se adresează unui public variat. INCDFP o va distribui în instituții publice Ne puteți ajuta și voi în acest demers: printând-o și/sau distribuind-o.
Bucureștiul a fost cel mai afectat oraș: 1.424 de persoane au decedat în urma prăbușirii a 32 de clădiri construite în perioada interbelică, acestea fiind deja afectate de cutremurul din 1940 (magnitudine 7,7 Mw; 150 km adâncime).
🔴 1.578 de persoane și-au pierdut viața la nivel național (90% din victime în București),
🔴 11.321 de persoane au fost rănite (7.598 în București),
🔴 120 de victime au fost în Bulgaria și Republica Moldova,
🔴 32.900 de locuințe au fost avariate grav, iar 182.000 au fost mai puțin avariate la nivel national,
🔴 200.000 de oameni au fost direct afectați, 35.000 de familii rămânând fără adăpost,
🔴 763 de unități industriale au fost afectate,
🔴 11 clădiri de spital au devenit nefuncționale – 9 fiind în București, printre care clădirile spitalelor Floreasca și Colentina,
🔴 6 clădiri ale universităților, 374 unități de învățământ și 763 unități economice au fost avariate,
🔴 23 de județe au fost grav afectate.
 Cutremurul din 1977 a reprezentat un punct de cotitură în ceea ce privește conștientizarea riscului seismic în România. În urma acestui eveniment, codurile de proiectare seismică au fost revizuite și adaptate la specificul cutremurelor din Vrancea, devenind din ce în ce mai stricte și mai avansate.
Cu toate acestea, vulnerabilitatea seismică a clădirilor rămâne o problemă majoră, după cum o arată Strategia Națională de Reducere a Riscului Seismic, listele clădirilor expertizate și încadrate în clase de risc seismic sau Modelul European de Risc Seismic lansat în anul 2020.
Cutremurele nu pot fi prezise, cel puțin deocamdată, ele sunt imprevizibile, o amenințare constantă și cu potențial devastator. Un seism puternic se poate produce oricând, însă este important să învățăm din lecțiile trecutului. O înțelegere mai bună a acestor fenomene, asigurarea siguranței clădirilor, modul în care trebuie să ne comportăm înainte, în timpul și după cutremur sunt esențiale pentru a putea face față unor situatii de urgență, de a fi mai pregătiți și mai rezilienți în fața unui cutremur major.
Distribuie acest articol Oficial Media
Share