1, 85 miliarde de euro avans pentru PNRR

Pentru acest an, conform obligațiilor prevăzute în Decizia de punere în aplicare a Consiliului (CID), România a avut de îndeplinit 21 de ținte și jaloane, din totalul de 507 asumate la nivelul întregului plan.

Astfel, finalul de an a însemnat, la nivel guvernamental, închiderea unor jaloane importante, asumate pentru 2021, prin adoptarea unor acte normative cu privire la domenii de dezvoltare strategică, și anume:

• Ordonanța de Urgență privind legea serviciilor de apă și canalizare,
• Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021-2025,
• Finalizarea jalonului legat de capacitățile de producție de cărbune dezafectate,
• Operaționalizarea unui task-force la Ministerul Cercetării și Digitalizării pentru implementarea si  monitorizarea reformelor si investițiilor propuse in domeniul Transformare digitală,
• Hotărâre de Guvern privind aprobarea strategiei de securitate cibernetică,
• Ordinul comun MF nr. 1593/29.12.2021 și MMSS nr. 1239/27.12.2021 privind constituirea comitetului de monitorizare a reformei sistemului public de pensii,
• Unitatea de implementare a reformelor din cadrul mecanismului de sprijin al politicilor (PSF) instituită și operațională,
• Memorandumul privind acordul de finanțare între Fondul european de investiții și Guvernul României privind crearea fondului de fonduri de capital de risc aprobat,
• Ordin de ministru pentru adoptarea criteriilor de prioritizare a investițiilor în centrele comunitare integrate,
• Ordonanța de Urgență privind stabilirea cadrului instituțional și financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență,
• Hotărâre de Guvern pentru aprobarea noii Strategii naționale anticorupție;
• Sistemul informatic aferent gestionării și monitorizării PNRR dezvoltat,
• Hotărâre de Guvern privind realizarea programului național pentru reducerea abandonului școlar,
• Apel de proiecte necompetitiv pregătit pentru sprijinirea elevilor în vederea asigurării tranziției de la învățământul secundar inferior la cel superior, pe baza a 5 indicatori definiți în Mecanismul de Avertizare Timpurie în Educație și publicat pe pagina de internet a Ministerului Educației.

Anterior, au fost îndeplinite jaloanele referitoare la:

• Intrarea în vigoare a Legii nr. 50/2021 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2016 privind reorganizarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – S.A. (CNAIR) și înființarea Companiei Naționale de Investiții Rutiere – S.A. (CNIR),
• Intrarea în vigoare a legii privind securitatea rețelelor 5G,
• Creșterea numărului de case de marcat conectate la sistemul IT al Agenției Naționale pentru Administrare Fiscală (466.288 de case deja conectate),

În luna decembrie, Comisia Europeană a demarat prima misiune oficială pentru monitorizarea jaloanelor și țintelor asumate de România în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în cadrul căruia, MIPE, împreună cu coordonatorii de reforme și investiții, au prezentat stadiul îndeplinirii obiectivelor, atât pentru anul 2021, cât și pentru primele două trimestre din 2022. “A fost un an intens și foarte concentrat din perspectiva PNRR, în care România a reușit să finalizeze negocierile, să obțină aprobarea Comisiei Europene și avizul favorabil al Consiliului UE, să operaționalizeze, la nivel guvernamental, structurile tehnice de implementare a planului și, poate, cel mai important, să demareze implementarea acestui proiect prioritar de țară. La nivelul Guvernului României, au fost îndeplinite țintele și jaloanele aferente anului 2021, iar prima tranșă a grantului de care beneficiază România, în valoarea de 1,8 miliarde de euro, deja a fost virată la începutul lunii decembrie. Avem la dispoziție 29,2 miliarde de euro pentru următorii patru ani pentru a dezvolta domenii prioritare pentru țară, prin intermediul reformelor și investițiilor finanțate prin PNRR”, a declarat Dan Vîlceanu, ministrul investițiilor și proiectelor europene.

La începutul anului 2022, în contul statului român vor intra încă 1,9 miliarde de euro, reprezentând prefinanţarea din împrumutul acordat României.

Pentru primul trimestru al anului viitor, din perspectiva PNRR, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europeane are ca priorități:

1. semnarea acordurilor de finanțare cu ministerele de linie, astfel încât investițiile să fie lansate;
2. finalizarea negocierilor cu Comisia Europeană pentru aranjamentele de tip operațional, esențiale în procesul de monitorizare și aprobare a viitoarelor cereri de plată;
3. pregatirea și depunerea primei cereri de plată.

În anul 2022, printre cele mai importante investiții finanțate prin PNRR care vor fi pregătite și demarate în prima parte a anului, din componenta de grant, se vor regăsi:

• dezvoltarea infrastructurii medicale prespitalicești, centre comunitare integrate;
• infrastructură spitalicească nouă și/sau modernizată, echipamente/dotări;
• campania națională de împădurire și reîmpădurire, inclusiv păduri urbane;
• crearea de noi capacități de producție de energie electrică din surse regenerabile;
• implementarea infrastructurii de cloud guvernamental;
• asigurarea infrastructurii pentru transportul verde – înnoirea parcului de vehicule destinate transportului public;
• modernizarea secțiunilor de cale ferată aprobate și achiziție de material rulant;
• construirea, echiparea și operaționalizarea de creșe;
• dezvoltarea a 10 consorții regionale și dezvoltarea și dotarea a 10 campusuri profesionale integrate;
• crearea unei rețele de centre de zi pentru copiii aflați în risc de separare;
• reabilitarea, renovarea și dezvoltarea infrastructurii sociale pentru persoanele cu dizabilități;
• creșterea capacității organizațiilor societății civile de stimulare a cetățeniei active.

În ceea ce privește  componenta de împrumut, în prima parte a anului 2022 vor fi demarate investiții din următoarele categorii:

• • construcție infrastructură rutieră Sectiuni (A1, A7, A8);
  • dezvoltarea rețelei de transport cu metroul în Municipiile București și Cluj-Napoca;
  • asigurarea eficienței energetice în sectorul industrial;
  • extinderea sistemelor de apă și canalizare, prioritizate prin Planul accelerat de conformare cu directivele europene;
  • construirea de locuințe pentru tineri și pentru specialiști din sănătate și învățământ;
  • infrastructura de distribuție a gazelor din surse regenerabile (utilizând gazele naturale în combinație cu hidrogenul verde ca măsură tranzitorie), precum și capacitățile de producție a hidrogenului verde și/sau utilizarea acestuia pentru stocarea energiei electrice;
  • înființarea de centre de colectare prin aport voluntar, construirea de insule ecologice digitalizate, centre integrate de colectare prin aport voluntar destinate aglomerărilor urbane, construirea instalațiilor de reciclare a deșeurilor;
  • dezvoltarea lanțului industrial de producție și/sau asamblare și/sau reciclare a bateriilor, a celulelor și panourilor fotovoltaice (inclusiv echipamente auxiliare) și noi capacități de stocare a energiei electrice;
  • reconstrucția habitatelor de pajiști în ariile naturale protejate;
  • decolmatarea lacurilor Uzlina și Fortuna din Delta Dunării pentru reducerea eutrofizării și menținerea diversității biologice;
  • achiziționarea de echipamente de monitorizare a calității aerului, radioactivității și zgomotului pentru Agenția Națională de Protecția Mediului, echipamente de monitorizare și control pentru Garda Națională de Mediu;
  • schema de granturi pentru eficiență energetică și  reziliența în clădiri rezidențiale  multifamiliale și clădiri publice;
  • instrumente financiare pentru sectorul privat,
  • dezvoltarea unui program pentru atragerea resurselor umane înalt specializate din străinătate în activități de cercetare, dezvoltare și inovare;

  Reamintim că Mecanismul de Redresare și Reziliență sprijină financiar investițiile și reformele cu impact real și de durată asupra economiei și societății. Măsurile propuse răspund provocărilor identificate în contextul Semestrului european, susținând tranziția verde și transformarea digitală, precum și creșterea economică, reziliența socială și economică și crearea de locuri de muncă.