Toamna s-a instalat deja în capitala dacilor.
Așa cum ne-am obișnuit, în fiecare an, începând cu data de 1 octombrie și până la 30 noiembrie, programul de vizitare al sitului arheologic se schimbă. Sarmizegetusa Regia va fi deschisă, pentru toți cei care doresc să se bucure de o împletire minunată între natură și istorie, în fiecare zi, începând cu ora 09.00 și își va închide porțile la ora 18.00, ultima intrare a vizitatorilor în sit, fiind la ora 17.30.
”Vă așteptăm în fiecare zi, de luni până duminică, să treceți pragul capitalei dacilor și să vă bucurați de frumusețea toamnei în Sarmizegetusa Regia.” trasmis cei care administrează situl.
Vizitatorii pot să vadă și noile descoperiri arheologice care s-au făcu în ultima perioadă.
Între rezultatele importante se numără identificarea unui 𝗻𝗼𝘂 𝗲𝗱𝗶𝗳𝗶𝗰𝗶𝘂 𝗱𝗲 𝗰𝘂𝗹𝘁 𝗱𝗲 𝗺𝗮𝗿𝗶 𝗱𝗶𝗺𝗲𝗻𝘀𝗶𝘂𝗻𝗶 ale cărui urme au fost documentate începând cu anul 2017. Din structura sa au fost descoperite baze de coloane şi resturile unui pavaj din piatră locală. Tot pe terasa a IX-a au fost dezvelite câteva segmente ale unei 𝗮𝗹𝗲𝗶 𝗰𝗮𝗿𝗲 𝘀𝘂𝗯𝗹𝗶𝗻𝗶𝗮𝘇ă 𝗺𝗼𝗻𝘂𝗺𝗲𝗻𝘁𝗮𝗹𝗶𝘁𝗮𝘁𝗲𝗮 𝘀𝗮𝗻𝗰𝘁𝘂𝗮𝗿𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗱𝗶𝗻 𝗰𝗮𝗽𝗶𝘁𝗮𝗹𝗮 𝗿𝗲𝗴𝗮𝘁𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗱𝗮𝗰𝗶𝗰. Aflată într-o stare bună de conservare, aleea este compusă din dale de gresie, calcar şi andezit, fiind până în prezent 𝘀𝗶𝗻𝗴𝘂𝗿𝗮 𝗰𝗼𝗻𝘀𝘁𝗿𝘂𝗰𝘁𝗶𝗲 𝗱𝗲 𝗮𝗰𝗲𝘀𝘁 𝗳𝗲𝗹 𝗰𝘂𝗻𝗼𝘀𝗰𝘂𝘁 𝗶𝗻 𝗹𝘂𝗺𝗲𝗮 𝗱𝗮𝗰𝗶𝗰𝗮. Un alt obiectiv al demersului arheologic a fost reprezentat de 𝗰𝗲𝗿𝗰𝗲𝘁𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗱𝗿𝘂𝗺𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗰𝗲𝗿𝗲𝗺𝗼𝗻𝗶𝗮𝗹 𝗽𝗿𝗶𝗻𝗰𝗶𝗽𝗮𝗹.
Pe lângă vestigiile de piatră amintite anterior, arheologii au descoperit artefacte specifice mediului cultural al cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei: vase din lut, inclusiv ceramică pictată, obiecte din fier, bronz, sticlă, argint.
Dincolo de monumentalitatea și valoarea istorică de patrimoniu UNESCO, ultimul bastion al rezistenței dacice în fața cuceririi romane continuă să rămână un loc învăluit de legende și realități greu de confirmat.
Chiar dacă cercetătorii se străduiesc să aducă cât mai multă lumină asupra istoriei și civilizației dacice, multe enigme au rămas nedeslușite și continuă să alimenteze mituri mai vechi sau mai noi. Unele dintre cele mai cunoscute legende, care continuă să înfierbânte și azi mințile sunt, desigur, cele legate de aurul dacilor. Despre bogăția dacilor s-a vorbit mult, nu puțini fiind cei care au spus că mirajul aurului ar fi fost cel care i-a ademenit pe romani să cucerească fortificațiile dacice din Munții Orăștiei.
Cronicarul latin Dio Cassius afirma că înainte de invazia romanilor, “Decebal abătuse râul cu ajutorul unor prizonieri și săpase acolo o groapă. Pusese în ea o mulțime de argint și de aur, precum și alte lucruri foarte prețioase, așezase peste ele pietre și îngrămădise pământ, iar după aceea aduse râul din nou în albia lui. Tot cu oamenii aceia Decebal pusese în siguranță, în niște peșteri, veșminte și alte lucruri la fel. După ce făcu toate acestea, îi măcelări, ca să nu dea nimic pe față.”
În 1966, în volumul de cercetări arheologice „La cetatea Grădiștea Muncelului”, istoricul Sigismund Jako consemna o întâmplare stranie, petrecută prin 1700, despre un țăran care susținea că ar fi visat despre o comoară ascunsă de daci în jurul cetății.
Dezvăluirea aceasta a fost făcută preotului din sat, în timpul unei spovedanii, însă țăranul cu pricina moare subit în aceeași zi. La scurt timp după întâmplare, autoritățile austriece descoperă mai multe comori în zonă, brățările fiind însă cele care le-au stârnit cel mai mult curiozitatea, presupunând despre ele că au puteri magice. Se mai credea că brățările, îngropate în locuri strategice, ridicau un fel de scut de apărare energetic, păzind astfel cetatea.
Bineînțeles că această teorie nu a putut fi confirmată vreodată cu dovezi concrete, însă, la fel ca alte legende legate de stranietatea ruinelor sau energia aparte de la Sarmizegetusa Regia, ne stârnește curiozitatea și ne incită imaginația.
Te ajutam sa faci bagajul!
URMARITI OFICIAL MEDIA PE CANALELE NOASTRE
AUTORII OFICIAL MEDIA
De ce ne sperie o VIATA NOUA? - Oana Grigore
Ce mai poti citi
Iată care sunt articolele de care medicii au neapărată nevoie pentru monitorizarea și tratarea pacienților cu diabet
Hala de lactate din Piața Badea Cârțan a fost modernizată.
Candidații PSD Dâmbovița la alegerile locale din 2024