Busola Strategică va fi supusă aprobării în cadrul reuniunii Consiliul European din 24-25 martie 2022

Revenirea războiului în Europa, odată cu agresiunea neprovocată și nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei, precum și transformările geopolitice majore ne pun la încercare capacitatea de a ne promova viziunea și de a ne apăra interesele. Luni seara, la Bruxelles, în cadrul unei sesiuni comune a miniștrilor apărării și a miniștrilor afacerilor externe din statele membre, a fost adoptată Busola Strategică a Uniunii Europene. Busola oferă Uniunii Europene un plan de acțiune ambițios pentru consolidarea politicii UE de securitate și apărare până în 2030.

busola strategică

”Mediul de securitate mai ostil ne impune să facem un pas decisiv înainte și să ne sporim capacitatea și disponibilitatea de a acționa, să ne consolidăm reziliența și să investim mai mult și mai bine în capabilitățile noastre de apărare. Forța Uniunii noastre constă în unitate, solidaritate și hotărâre. Obiectivul Busolei strategice este de a face din UE un furnizor de securitate mai puternic și mai capabil. UE trebuie să fie în măsură să își protejeze cetățenii și să contribuie la pacea și securitatea internaționale. Acest lucru este cu atât mai important într-un moment în care războiul a revenit în Europa, în urma agresiunii nejustificate și neprovocate a Rusiei împotriva Ucrainei, și totodată într-un moment al unor transformări geopolitice majore. Această Busolă strategică va consolida autonomia strategică a UE și capacitatea sa de a colabora cu partenerii pentru a-și proteja valorile și interesele.

”O UE mai puternică și mai capabilă în materie de securitate și apărare va aduce o contribuție pozitivă la securitatea mondială și transatlantică și este complementară NATO, care rămâne baza apărării colective pentru membrii săi. De asemenea, UE își va intensifica sprijinul pentru ordinea mondială bazată pe norme, în centrul căreia se află Organizația Națiunilor Unite.A menințările sunt în creștere, iar costul lipsei de acțiune este clar. Busola strategică este un ghid de acțiune. Ea stabilește o cale de urmat ambițioasă pentru politica noastră de securitate și apărare pentru următorul deceniu. Ne va ajuta să ne asumăm responsabilitățile în materie de securitate, în fața cetățenilor noștri și a restului lumii. Dacă nu acum, atunci când?,” a ținut să declare  Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate.

Busola strategică oferă o evaluare comună a mediului strategic în care UE își desfășoară acțiunile și a amenințărilor și provocărilor cu care se confruntă Uniunea Europeană.  Documentul prezintă propuneri concrete și realizabile, cu un calendar foarte precis de punere în aplicare, pentru a îmbunătăți capacitatea UE de a acționa în mod decisiv în situații de criză și de a-și apăra securitatea și cetățenii. Busola acoperă toate aspectele politicii de securitate și apărare și este structurată în jurul a patru piloni: acțiuneinvestițiiparteneriate și securitate.

Acțiune: Pentru a fi capabili să acționăm rapid și ferm ori de câte ori izbucnește o criză, alături de parteneri dacă este posibil și pe cont propriu atunci când este necesar, UE:  va institui o Capacitate de desfășurare rapidă a UE solidă, de până la 5 000 de militari, pentru diferite tipuri de crize;  va fi pregătită să desfășoare o misiune PSAC formată din 200 de experți pe deplin echipați în termen de 30 de zile, inclusiv în medii complexe; va desfășura exerciții reale periodice pe uscat și pe mare;  va spori mobilitatea militară; va consolida misiunile și operațiile PSAC (politica de securitate și apărare comună) civile și militare ale UE promovând un proces decizional rapid și mai flexibil, acționând într-un mod mai solid și asigurând o solidaritate financiară sporită; va utiliza pe deplin Instrumentul european pentru pace pentru a sprijini partenerii.

Securitate:  Pentru a-și consolida capacitatea de a anticipa, de a descuraja și de a oferi un răspuns la amenințările și provocările actuale și emergente cu evoluție rapidă, precum și pentru a proteja interesele UE în materie de securitate, UE:  își va consolida capacitățile de analiză a informațiilor;  va dezvolta un set de instrumente pentru contracararea amenințărilor hibride și echipe de răspuns în caz de amenințări hibride care să aducă laolaltă diferite instrumente al căror rol va fi să detecteze o gamă largă de amenințări hibride și să răspundă acestora; va dezvolta în continuare setul de instrumente pentru diplomația cibernetică și va institui o politică de apărare cibernetică a UE, pentru a spori nivelul de pregătire și a răspunde la atacurile cibernetice; va elabora un set de instrumente pentru acțiunile străine de manipulare a informațiilor și pentru ingerințele străine; va elabora o strategie spațială a UE pentru securitate și apărare; va consolida rolul UE ca actor în domeniul securității maritime.

Investiții:  Statele membre s-au angajat să își majoreze în mod substanțial cheltuielile pentru apărare pentru a răspunde ambiției noastre colective de a reduce deficiențele critice în materie de capabilități militare și civile și pentru a ne consolida baza industrială și tehnologică de apărare europeană. UE: va desfășura schimburi în ceea ce privește obiectivele naționale privind majorarea și îmbunătățirea cheltuielilor pentru apărare pentru a răspunde nevoilor noastre în materie de securitate; va oferi măsuri de încurajare suplimentare pentru ca statele membre să se implice în dezvoltarea în colaborare a capabilităților și să investească în comun în factori de sprijin strategici și în capabilități de nouă generație de a opera pe uscat, pe mare, în aer, în spațiul cibernetic și în spațiul cosmic; – va impulsiona inovarea tehnologică în domeniul apărării pentru a elimina lacunele strategice și a reduce dependențele tehnologice și industriale.

Parteneriate: Pentru a aborda amenințările și provocările comune, UE: va consolida cooperarea cu parteneri strategici precum NATO, ONU și partenerii regionali, inclusiv OSCE, UA și ASEAN; va dezvolta parteneriate bilaterale mai adaptate cu țările și cu partenerii strategici care împărtășesc aceeași viziune, cum ar fi SUA, Canada, Norvegia, Regatul Unit, Japonia și altele;  va dezvolta parteneriate adaptate în Balcanii de Vest, în vecinătatea noastră estică și sudică, în Africa, Asia și America Latină, inclusiv prin sporirea dialogului și a cooperării, promovarea participării la misiunile și operațiile PSAC și sprijinirea consolidării capacităților . Prima versiune a Busolei strategice a fost prezentată de Înaltul Reprezentant în noiembrie 2021, pe baza primei analize a amenințărilor la care au contribuit serviciile de informații din cele 27 de state membre ale UE și pe baza unei etape de dialog structurat între statele membre ale UE, instituțiile UE și experți. În februarie și martie 2022 au fost discutate versiuni succesive, pentru a reflecta dezbaterea dintre statele membre și pentru a ține seama de pachetul Comisiei din 15 februarie privind apărarea și spațiul și de cele mai recente evoluții internaționale, inclusiv, în special, de agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei. Busola contribuie în mod direct la punerea în aplicare a agendei stabilite la Versailles. Busola strategică urmează să fie aprobată  și  de Consiliul European din 24-25 martie 2022.

Prezent la reuniunea miniștrilor de externe și ai apărării, ministrul Bogdan Aurescu a anunțat că România va co-organiza  în data de 5 aprilie a.c., la  Berlin alături de  Germania și  Franța, o conferință internațională menită a stimula sprijinul internațional pentru Republica Moldova. Conferința, care va fi co-prezidată de miniștrii de externe român, german și francez, va lansa Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova („Moldova Support Platform”), precum și un apel pentru donații din partea statelor membre UE, G7, a instituțiilor financiare internaționale și a altor state și organizații.

În ce privește punctul privind Mali, poziția României este de a rămâne implicată în Sahel, fiind necesară adaptarea la realitățile din teren. Țara noastră sprijină suspendarea activităților de instruire ale misiunii UE de instruire în Mali (EUTM Mali). De asemenea, este importantă menținerea deschisă a canalelor diplomatice, pentru a facilita detensionarea situației și a exercita presiuni asupra autorităților maliene în vederea reducerii la minimum a perioadei de tranziție în Mali. Partea română este deschisă pentru redefinirea angajamentului UE în Mali, cu precădere în planul securității și stabilizării, luând în considerare noile realități din regiune și fondurile UE disponibile.  Iar ministrul român al apărării naționale, Vasile Dîncu a evidențiat importanța documentului pentru dezvoltarea unui profil consolidat al UE pe scena globală, cu atât mai mult în contextul actual, în care invazia neprovocată şi nejustificată a Ucrainei de către Federația Rusă constituie o amenințare la adresa sistemului democratic de valori și a arhitecturii de securitate euro-atlantică. Dezvoltarea și consolidarea unui parteneriat strategic mai ambițios între UE și NATO, precum şi menținerea unității transatlantice în abordarea provocărilor globale, au constituit aspecte de importanță majoră ale reuniunii de la Bruxelles. „Coordonarea și cooperarea UE cu NATO sunt esențiale și constituie aspecte de importanța majoră în implementarea prevederilor Busolei Strategice“, a spus ministrul Vasile Dîncu în intervenția sa.

El a evidențiat importanța Vecinătății Estice și a Mării Negre pentru securitatea europeană și a punctat necesitatea alocării de resurse adecvate pentru gestionarea eficientă a consecințelor generate de agresiunea Federației Ruse. Acest efort trebuie să acorde atenție particulară crizei umanitare și creșterii rezilienței partenerilor, în special a Republicii Moldova şi a Georgiei. În acest sens, ministrul Vasile Dîncu a menționat contribuția României, evidențiind importanța hub-ului logistic de la Suceava, pentru acordarea de asistență umanitară Ucrainei şi măsurile adoptate la nivel naţional pentru primirea refugiaților.

 

 

Distribuie acest articol Oficial Media
Share