Știri din Târgoviște, Dâmbovița, România.

Între NATO și U.E. trebuie să existe o colaborare onestă, să fie unitate și solidaritate

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a participat la Consiliul European, la invitația președintelui Charles Michel.

Secretarul general a lăudat parteneriatul dintre NATO și Uniunea Europeană, ce este și cheia pentru sprijinul continuu acordat Ucrainei și pentru a răspunde și altor provocări critice.

Secretarul general a salutat cooperarea NATO-UE în ceea ce privește reziliența infrastructurii critice și pentru publicarea raportului de evaluare a grupului operativ NATO-UE.

EUNATO- raport

„Îi mulțumesc președintei Ursula von der Leyen, Comisiei Europene și Serviciului European de Acțiune Externă pentru sprijinul acordat ca parte a Grupului operativ NATO-UE privind reziliența infrastructurii critice. Acesta este un exemplu excelent al cooperării noastre în acțiune. Raportul grupului operativ stabilește importanța rezilienței în energie, transport, infrastructură digitală și spațiu și face o serie de recomandări cheie pentru a aprofunda și mai mult cooperarea NATO-UE.”a declarat secretarul general al NATO Jens Stoltenberg.

Secretarul general a subliniat, de asemenea și concentrarea comună a NATO și a UE asupra situației din Kosovo. El a subliniat că misiunea KFOR condusă de NATO continuă să își implementeze mandatul ONU în mod imparțial. El a cerut Belgradului și Pristinei să evite escaladarea și să revină la dialogul facilitat de UE.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a spus : „Infrastructura noastră critică se confruntă cu amenințări de securitate din ce în ce mai complexe. Trebuie să ne intensificăm eforturile, pentru a ne asigura rezistența. Acest lucru este esențial pentru a proteja serviciile esențiale, pentru cetățeni și pentru a sprijini economiile noastre. Mă bucur că, împreună cu Secretarul General Stoltenberg, avem o bună colaborare UE- Grupul operativ NATO și astăzi sunt mândră să prezentăm și rezultatul activității acestuia . Grupul operativ a identificat provocările cheie de securitate în domeniile energiei, transporturilor, infrastructurii digitale și spațiului și propune recomandări specifice. ”

La întîlnirea Consiliului European a participat și președintele Klaus Iohannis, care a reiterat în intervenția sa că, între NATO și U.E. trebuie să existe o colaborare onestă, să fie unitate și solidaritate

”Am avut la Bruxelles, împreună cu membrii Consiliului European, o întâlnire de lucru cu Secretarul General al NATO. A fost o discuție foarte bună, de substanță despre pregătirea Summitului de la Vilnius. În intervenția mea, am insistat că între UE și NATO este nevoie de o colaborare onestă, profundă, care creează sinergii, nu competiții. Este vital să păstrăm unitatea, solidaritatea și să susținem Ucraina necondiționat, cu tot ce avem. Răspunsul dacă Ucraina devine Aliat NATO sau nu, a fost dat în 2008, prin Rezoluția de la București, care spune simplu: Ucraina și Georgia vor deveni Aliați NATO. Când și cum se va întâmpla, asta rămâne încă un subiect deschis.

Am reiterat, totodată, că trebuie să facem totul, pentru a opri Rusia din acest război ilegal. Am fost foarte ferm, în luarea mea de cuvânt, că trebuie să ajutăm Ucraina în parcursul său european, dar în același timp, este extrem de important să-i ajutăm pe cei afectați de acest război, în special Republica Moldova, care are nevoie de sprijin pentru a deveni membru al UE” a transmis și președintele României Klaus Iohannis.

Consiliul European a ajuns la un acord provizoriu cu Parlamentul European privind consolidarea industriei europene de apărare, prin actul comun de achiziții publice (EDIRPA). Regulamentul va stimula statele membre UE să achiziționeze în comun arme, asigurând astfel interoperabilitatea și o industrie europeană de apărare puternică.

Acest lucru va aduce beneficii statelor membre și bazei tehnologice și industriale ale UE în domeniul apărării, acordând o atenție specială implicării întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-urilor), a întreprinderilor nou-înființate și a întreprinderilor cu capitalizare medie în lanțul valoric.

Acordul la care s- a ajuns, stabilește și o serie de condiții clare pentru ca antreprenorii, subcontractanții și produsele de apărare să fie eligibile, precum și condițiile pe care proiectele trebuie să le respecte, pentru a fi eligibile pentru finanțare: ca principiu, contractanții implicați în achizițiile comune ar trebui să fie stabiliți și să aibă structurile lor executive de management în UE sau într-o țară asociată (Islanda, Liechtenstein sau Norvegia).

De asemenea, ele nu ar trebui să fie controlate de o țară terță neasociată sau a fost acordată o derogare prin garanții din partea statelor membre. În niciun caz, fondurile EDIRPA nu pot fi folosite pentru a procura componente din țări care nu respectă relațiile de bună vecinătate în mod implicit, contractanții trebuie să utilizeze instalațiile și resursele care sunt situate în UE sau într-o țară terță asociată.

Utilizarea instalațiilor din afara UE este permisă numai în cazul în care, un producător din UE nu are infrastructură relevantă pe teritoriul UE

Statele membre pot achiziționa numai produse care nu implică restricții din partea unei țări terțe neasociate, care le limitează capacitatea de a le utiliza.

Un plafon absolut de 15% va permite o distribuție egală a fondurilor disponibile între statele membre și între prioritățile de finanțare.

”Întreruperea infrastructurii critice poate avea consecințe masive pentru economiile noastre, societățile noastre, securitatea cetățenilor noștri, provocând potențial perturbări armatei. Trebuie să ne asigurăm că consolidarea rezilienței infrastructurii critice este o parte integrantă atât a activității civile, cât și a celei militare. Deci este firesc că este o parte cheie a cooperării UE-NATO. Raportul pregătit de grupul nostru operativ oferă o bază solidă pentru a lucra împreună, combinând punctele noastre forte și instrumentele respective în beneficiul securității Europei și a partenerilor noștri” a conchis vicepreședintele al Comisiei Europene, Josep Borrell .