Oficial Media

Știri din Târgoviște, Dâmbovița, România.

STARE DE BINE în COMUNITĂȚILE VIBRANTE ÎN VALEA JIULUI

 ”Oamenii din Lupeni nu au uitat-o pe TATIANA STEPA  talentul său, vocea sa inegalabilă, personalitatea sa și apartenența sa la comunitatea noastră nu au fost, nu sunt și nu vor fi uitate”

 Între 13 și 15 octombrie, proiectul Comunități Vibrante în Valea Jiului a adus în fața localnicilor și turiștilor aflați în Petroșani, Vulcan, Petrila și Lupeni o serie amplă de evenimente și activități artistice, de la tururi ghidate la prânzuri comunitare, ateliere de creativitate, ateliere de teatru, picturi murale, expoziții și concerte.

Cei interesați au putut vizita minele Lonea, Lupeni și Petrila, aceasta din urmă, cea mai mare și mai veche din Valea Jiului.

Un prilej real de a celebra istoria și diversitatea Văii Jiului a implicat comunitatea într-o serie de evenimente care au adus bucurie și un puternic sentiment de apartenență

Pictorul Cristian Scutaru a putut fi văzut „live” la lucru,  în Cartierul Ștefan din Lupeni, unde a realizat pe un mural, portretul regretatei Tatiana Stepa.

La evenimentul din Lupeni au participat consilieri locali, senatorul Cristian Resmeriță, Cătălin Stepa,  reprezentanți ai mai multor ong-uri, etc.

A fost cu multă emoție și cu multă stare de bine și mai ales cu mult drag, iar momentul cel mai aproape de inimi a fost acela când fiul artistei, Cătălin Stepa (și el cântăreț de folk), a cântat Imnul Minerilor chiar lângă portretul mamei sale.

”Sunt emoționant de fiecare dată când vorbesc despre Tatiana Stepa, așa cum sunt întotdeauna când îi ascult melodiile sale nemuritoare. Mă bucur că memoria ei este păstrată nu doar în mintea și inima noastră, ci și prin acest festival pe care Cătălin, fiul ei, și el un remarcabil cetățean al Lupeniului cu care ne mândrim, îl organizează an de an și pe care mă bucur că putem să-l sprijinim.

 Emoția mea a fost și mai mare astăzi, pentru că am văzut bucuria de pe chipurile oamenilor din Cartierul Ștefan atunci când s-a vorbit aici, despre Tatiana Stepa și atunci când pe clădirea aceea căreia părăsită de lângă vechiul puț minier, căreia nu-i găseam o utilitate, a apărut din munca și imaginația artistului Cristian Scutaru, această imagine de artă murală foarte frumoasă, cu ochii pătrunzători ai Tatianei Stepa, care par a fi o mulțumire pentru faptul că oamenii din Lupeni nu au uitat-o și că talentul său, vocea sa inegalabilă, personalitatea sa și apartenența sa la comunitatea noastră nu au fost, nu sunt și nu vor fi uitate”, a declarat Lucian Resmeriță, primarul municipiului Lupeni.

Au fost emoții, pe fundal sau auzit melodiile Tatianei, au vorbit pe rând, prieteni ai regretatei artiste, iar Imnul Minerilor a fost cântat de cei prezenți, la unison, foști mineri, locuitori ai carieruluim tineri elevi, populația din zonă, prezentă care a fost și la un prânz comunitar, în care uu fost angrenate mai multe ong-uri care promovează un stil de viață sănătos: tocană de cartofi la ceaun, zacuscă de hribi și gemuri făcute de localnici din Uricani.

Iar spre seară, Palatul Cultural  a găzduit un spectacol – festival  CÂNTEC PENTRU PRIETENI,  unde i-au dat concursul foști colegi din Cenaclul Flacăra și artiști din Valea Jiului : Andrei Păunescu, Magda Pușks, Luminuța Donisa, Vangheke Gogu, Cristian Buică, Cătălin Stepa, Aurelian Epuraș. Au fost momente emoționante, un  concert vibrant, emoționant, de neuitat, în care preț de mai bine de trei ore și jumătate, iubitorii de folk au călătorit înapoi în timp, retrăind atmosfera tipică a Cenaclului Flacăra și simțind în suflet, cu toții prezența Tatianei Stepa.

„Evenimentele pe care le-am organizat în luna august în Valea Jiului, au fost o demonstrație clară a potențialului nostru colectiv de a aduce schimbări pozitive. Am experimentat bucuria și puterea artei de a uni oamenii și de a revitaliza spiritul comunitar. Până în prezent, am reușit să ajungem la peste 300 de beneficiari, să depășim cu mult indicatorii, având peste 500 de participanți spectatori, cu peste 50 de voluntari și o serie de ateliere educative și momente cultural-artistice.

Au fost amenajate trei spații pentru intervențiile culturale în comunitățile marginalizate, asigurând prezența și în alte spații și în media la nivelul întregii zone a Văii Jiului.”“, a spus și  Adina Vințan, președinte al Valea Jiului Society și coordonator al proiectului.

Și totuși, de ce a atras Valea Jiului atenția artiștilor și a ONG-urilor?

În ultimii 26 de ani, Valea Jiului a cunoscut cel mai acut proces de depopulare față de toate celelalte zone miniere din Europa, spun organizatorii.

Din 15 mine au mai rămas operaționale două (Vulcan și Livezeni), iar alte două (Lonea și Lupeni) sunt în diverse programe de reducere a activității.

Unele au făcut obiectul unor proiecte de regenerare urbană și renaturare, altele au eșuat din lipsa capacității financiare și administrative a comunității locale.

”În zonă,  se dorește impulsionarea activităților din turism (cazare, alimentație publică, facilități și atracții), precum și a companiilor nepoluante de prelucrare (electrice, textile, automotive). Dispariția mineritului din această zonă, după un secol și jumătate în care această industrie a fost definitorie pentru identitatea comunităților locale, a fost un eveniment catastrofic”, spune și  Mihai Danciu, președinte Urban Lab Valea Jiului.

Am învățat din experiențe similare că, atunci când dispar industrii,  care adunau în jurul lor întregi comunități, acestea din urmă ajung să se confrunte cu, problema supraviețuirii.

Dacă vrem ca Valea Jiului, un loc cu un potențial natural extraordinar, să renască, atunci nu e nevoie să aducem doar investiții, ci și să reclădim comunitățile, să readucem oamenii laolaltă, să le arătăm că suntem împreună, că dacă ne ajutăm,  există speranță și putem începe să construim aici,  viitorul.

                              În primul rând, comunitățile înseamnă o imagine despre ele însele

Iar pentru acești oameni, care timp, de peste 150 de ani au reprezentat inima industriei mineritului din România, dispariția acestei ocupații a însemnat pierderea identității de sine.

Acum încercăm cu toții să o reclădim, prin artă comunitară și participativă.

Distribuie acest articol Oficial Media
Share