300.000 de pelerini la Csiksómlyo – Șumuleu Ciuc

Pelerinajul de Rusalii la Șumuleu Ciuc a început în 1567,ca un jurământ de pelerinaj al secuilor pentru protecția credinței lor catolice și  care a devenit cel mai semnificativ pelerinaj al maghiarilor din 1990.

Potrivit cronicilor, din Joseni a pornit primul pelerinaj de sâmbăta Rusaliilor cu conducerea popii Ștefan, în anul 1567, în urmă cu peste  450 de ani. Domnitorul János Zsigmond a vrut să treacă cu forța pe toți locuitorii zonei Ciucului la religia unitariană și a trimis o oaste pentru prinderea căpitanului Ciucului. Preotul din aceea vreme din Joseni, Ștefan, a adunat locuitorii din Joseni și din împrejurimi și a pornit către Șumuleu Ciuc să se confrunte cu oastea domnitorului, însă până la urmă lupta nu a avut loc, pentru că conducătorii au concis că lupta dintre frați nu-și are rostul. Retragerea oastei domnitorului este considerată până în zilele noatre un miracol mulțumit Sfintei Fecioare Maria, iar preotul Ștefan a făgăduit că în fiecare an, de sâmbăta penticostală își va conduce enoriașii din zona Gheorgheni la Șumuleu Ciuc, la hram. De această întâmplare se leagă și semnificația ramurilor, pe care pelerinii și le rup pe muntele Șumuleului. Când oastea s-a retras, au trimis un vestitor la biserica din Joseni , unde au rămas femeile, copiii și bătrânii, să se roage. Vestitorul a vestit din depărtare, cu ramura din mână, că pericolul a trecut. În anii 1990, biserica franciscană din Șumuleu Ciuc și regiunea înconjurătoare nu mai puteau adăposti sute de mii de pelerini.  În 1993, a fost construit un altar la munții Șumuleu-Mare și Șumuleu-Mic. De atunci celebrarea Euharistiei se desfășoară în aer liber. Pelerinajul Rusaliilor catolice de la Sumuleu Ciuc este considerat cel mai mare din Europa Centrală si de Est si isi are originea in urma cu aproape patru secole si jumatate.  În centrul pelerinajului se afla Fecioara Maria, a carei statuie a fost sculptata in lemn de tei intre anii 1510 si 1515 in stilul Renasterii transilvanene de un artist anonim, fiind cea mai mare statuie făcătoare de minuni din lume. În 2019, la Șumuleu Ciuc, a oficiat o slujbă și Papa Francisc, în timpul vizitei sale în România. Suveranul Pontif a dăruit Sanctuarului marian un trandafir de aur, pe care l-a aşezat la picioarele statuii Fecioarei Maria.

” Cu bucurie şi recunoscător lui Dumnezeu mă aflu astăzi aici, împreună cu voi, dragi fraţi şi surori în acest îndrăgit sanctuar marian, bogat în istorie şi credinţă, unde, ca fii, venim s-o întâlnim pe Mama noastră şi să ne recunoaştem ca fraţi. Sanctuarele, locuri aproape ‘sacramentale’ ale unei Biserici spital de campanie, păstrează memoria poporului credincios care, în mijlocul necazurilor sale, nu oboseşte în a căuta izvorul de apă vie de unde să-şi împrospăteze speranţa. Sunt locuri de sărbătoare şi de celebrare, de lacrimi şi de implorare. Venim la picioarele Mamei, fără prea multe cuvinte, să ne lăsăm priviţi de ea şi pentru ca ea, cu privirea ei, să ne conducă la Acela care este ‘Calea, Adevărul şi Viaţa’. Nu am venit aici la întâmplare, suntem pelerini.(…) Acest pelerinaj anual aparţine moştenirii Transilvaniei, dar aduce cinstire tradiţiilor româneşti şi ungureşti deopotrivă; participă la el şi credincioşi de alte confesiuni şi este simbolul dialogului, al unităţii şi al fraternităţii; un apel la a recupera mărturiile de credinţă devenită viaţă şi de viaţă devenită speranţă. A peregrina înseamnă a fi conştienţi că venim, ca popor, în casa noastră. Un popor a cărui bogăţie stă în miile sale de chipuri, culturi, limbi şi tradiţii, sfântul popor credincios al lui Dumnezeu care, împreună cu Maria, este pelerin, cântând milostivirea Domnului”a spus atunci, celor prezenți, Suveranul Pontif .

Trandafirul de aur, cadoul oferit de Papa Francisc la Șumuleu Ciuc se oferă încă din secolul al XI-lea și reprezintă Învierea lui Isus Cristos, care prin moartea Sa a luat toate păcatele omenirii pe care a mântuit-o. Distincția din aur este oferită de Papi în general bisericilor, locurilor de pelerinaj cum este și Șumuleu Ciuc sau membrilor caselor regale. Acest trandafir din aur este practic o recunoaștere a serviciilor aduse de respectivele comunități (biserici creștine, locuri de pelerinaj sau Casele Regale) bisericii catolice. Românii pot fi mândri că au primit această distincție, deoarece Sanctuarul Marian de la Șumuleu Ciuc este al doilea din Europa de Est care beneficiază de acest cadou papal. Papa Francisc a mai oferit această distincție de aur unor sanctuare din Portugalia, Brazilia și Mexic. Statuia Fecioarei Maria a fost realizată din lemn între anii 1510 și 1515 ( îmbrăcat în raze de soare ) cu luna sub picioare și 12 stele în jurul capului. Are și o coroană pe cap, în măna dreaptă sceptrul, în brațul stăng pe pruncul Iisus. Înălțimea statui este de 227 cm. În anul 1798 a fost recunoscut ca făcătoare de minuni, de episcopul Ignațiu, care a caracterizat drept ”ajutor de protecție contra ereticilor”.  Au fost consemnate lucruri surprinzătoare în legătura cu statuia, de mai multe ori s-a spus Strălucea încât lumina ei umplea biserica.  În 1661 biserica a fost devastată de turco-tătară și incendiată, a văzut că nu ia foc statuia a vrut să ia, însă cu 5 car de boi nu a putut trage, din ce în ce se făcea mai grea, au abandonat, dar și azi se văd zgârieturile pe fața Sfăntei Maria. În mod neașteptat, statuia Fecioarei cu pruncul a rămas intactă. Biserica a fost renovată și înconjurată cu zid de piatră, în spatele cărora locuitorul ținutului s-au putut adăposti când dușmanii au dat năvală. Intre anii 1773-1779 biserica a primit forma finală, iar statuia a fost acoperit cu bronz pentru siguranță. În secolul XVII zona de atracție a pelerinajului se extinde doar la localitățile catolice din regiunea Ciucului, Gheorgheni, Odorhei, Trei Scaune și zona Nirajului de Sus. Ceangăii din Moldova participă la eveniment numai din secolul XVIII. Construirea rețelei rutiere și feroviare din secolul XIX a atras și mai mulți credincioși la eveniment – a crescut numărul pelerinilor -, care veneau din zone tot mai îndepărtate. Prima parte a secolului XX și războiul mondial au afectat pelerinajul: numărul participanților a scăzut, iar în anul 1916 statuia Maicii Domnului a trebuit dusă în exil, prima oară la Odorheiu-Secuiesc, pe urmă la Cluj-Napoca. Aceasta a fost readusă la Șumuleu Ciuc doar în anul 1919. După război primul pelerinaj a avut loc în anul 1921, însă fără procesiune. În următorul an au participat deja 20-25 de mii de creștini. După al doilea război mondial pelerinajul a fost interzis de puterea comunistă, dar asta nu înseamnă că a fost întrerupt în totalitate – în fiecare an de Rusalii grupuri mici de pelerini au participat la procesiunea de la Șumuleu-Ciuc. În anul 1798 biserica a declarat statuia ca fiind făcătoare de minuni – secuii au crezut în puterea statuii de secole, iar episcopul a sfințit această credință religioasă. Fecioara Maria, apare ca mediator și ajutor, iar credința populară de multe ori a atribuit aceste minuni statuii Maicii Maria de la Șumuleu-Ciuc. Statuia ar fi putut fi o figură laterală de altar și nu era inițial parte a bisericii. Pe baza cercetărilor anterioare, se presupune că ar fi fost realizată în prima jumătate a anilor 1500, pictura actuală obținând-o în secolul XIX. Darurile nenumărate şi di­ver­se ale Duhului Sfânt sunt în­florirea harului divin în suflet, împroprierea şi personali­za­rea lui în cel ce crede lu­cră­tor. Darurile Duhului sunt, prin urmare, roadele cola­bo­ră­rii concrete a omului cu harul di­vin, talanţii înmulţiţi în ar­şi­ţa şi sudoarea zilei. Roadele Duhului însă, care sunt daruri sporite haric prin lu­crarea de sfinţire a omului, sunt enumerate de Sfântul A­pos­tol Paul: „Iar roada Du­hu­lui este dragostea, bucuria, p­a­cea, îndelungă-răbdarea, bu­nă­­tatea, facerea de bine, cre­din­ţa, blândeţea, înfrânarea, cu­răţia“ (Gal. 5, 22).

Anul acesta au ajuns la Șumuleu Ciuc  peste 300.000 de pelerini din toate colțurile lumii, la pelerinaj aflându-se președinta Ungariei  Katalin Novak,   vicepremierul Ungariei, Semjen Zsolt, vicepremierul României, Kelemen Hunor, miniştrii Tanczos Barna şi Eduard Novak, precum şi alţi reprezentanţi ai comunităţii maghiare din România sau oficiali de la Budapesta. Ca în fiecare an, mulți pelerini nu folosesc ruta obișnuită pentru a ajunge la altarul în aer liber, ci urcă spre locul slujbei pe un deal abrupt denumit și Drumul Crucii. Pe acest deal se află 14 cruci care simbolizează locurile unde Isus  Cristos s-a oprit pe Golgota.

Sfânta Fecioară Maria ne iubește pe toți și se roagă pentru fiecare dintre noi! Să avem mereu prezent acest lucru, să nu uităm că este mereu alături de noi în planul nostru de mântuire. Nu ne va lăsa niciodată! Noi uităm uneori acest lucru, Ea niciodată!

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media