700 milioane de euro pentru tranziția justă a zonelor miniere  

Valea Jiului și județul Gorj sunt regiunile care vor fi afectate de eliminarea cărbunelui, însă potențialul de redezvoltare a zonelor este imens și divers, în domenii precum agricultură, turism, construcții și mobilier, industria textilă, alimentară sau producția de componente electronice.

În prezent,  în Valea Jiului se dărâmă și se ecologizează minele de la Uricani și Paroșeni. Vor urma și în anii viitor, minele încă, viabile.

Sunt multe voci care condamnă deciziile celor de la centru, pentru multe dintre construcții putând fi identificați și potențiali investitori, halele putând fi transformate în spații de producție, puțul cu skip dărâmat putea fi transformat într-un restaurant, iar în jurul fostei mine de la Paroșeni se putea crea un incubator de afaceri. Dar, așa este când suntem conduși de oameni fară viziune!

România are nevoie de 700 de milioane euro pentru tranziția justă a zonelor miniere afectate de eliminarea treptată a cărbunelui din sistemul energetic până în 2030, arată un  nou studiu coordonat de rețeaua de think-tank-uri SE3T.net, la care au contribuit EPG și Bankwatch România. Investițiile pot fi obținute din Mecanismul de Tranziție Justă, din care,  România va putea mobiliza 757 milioane euro. Studiul analizează diverse scenarii de eliminare a lignitului din sistemul energetic pentru România, Bulgaria și Grecia cu 2, 4, 6, respectiv 8 ani mai devreme decât în scenariul de referință (REF), adică față de termenele avute în vedere în prezent de autorități. Au fost luate în calcul evoluția proiectată a prețului certificatelor ETS, impactul asupra prețului energiei electrice și investițiile planificate în capacități de generare și au fost calculate profitabilitatea companiilor de cărbune, impactul de preț asupra consumatorilor finali și nivelul de capacitate al surselor de energie regenerabilă.

Rezultatele arată că eliminarea treptată a cărbunelui are un impact economic gestionabil, care este invers proporțional cu timpul de retragere a grupurilor pe bază de cărbune: cu cât mai rapidă retragerea, cu atât mai mic impactul economic. Desigur, această retragere nu poate avea loc peste noapte, din motive de securitate a aprovizionării cu energie și de adecvanță a sistemului electroenergetic, dar modelarea arată că eliminarea grupurilor de lignit poate începe în mod semnificativ începând cu 2022. Fondul de Modernizare este un instrument financiar decisiv în realizarea tranziției energetice către surse curate de energie în România.

Întârzierea unui plan de eliminare treptată a cărbunelui duce, în cazul României, la costuri mai mari cu 200 de milioane de euro/an, sub forma subvențiilor acordate pentru termocentralele ineficiente, care se resimt în buzunarul cetățenilor. În schimb, statul român poate investi aceste sume în energie regenerabilă, eficiență energetică și protejarea consumatorilor vulnerabili, investiții ce ar crea mai departe venituri și ar susține tranziția energetică.

România poate reduce treptat utilizarea cărbunelui fără a pune în pericol securitatea energetică, având în vedere utilizarea deja scăzută a lignitului. În ultimii ani, termocentralele pe cărbune au fost folosite la o capacitate de puțin peste 10 procente, iar până în 2025, rata de utilizare este preconizată să ajungă la doar 4-5%. În general, un grup pe cărbune nu poate opera profitabil la factori de utilizare de sub 50%.

„Studiul aduce în prim-plan concluzia că termocentralele pe lignit vor dispărea treptat din mixul de electricitate în prima jumătate a deceniului din cauza ineficienței lor și a costului crescând al emisiilor de carbon. Documentele oficiale precum proiectul Strategiei Energetice sau PNIESC, care proiectează generarea energiei din lignit și în 2030, ignoră contextul actual”, a spus Radu Dudău, director EPG.

Factorii de decizie trebuie să planifice eliminarea treptată a cărbunelui în baza unei strategii bine definite care ia în calcul impactul economic și social. Conform studiului, un număr de 28.000 de locuri de muncă ar putea să dispară în România, dintre care 9.000 sunt lucrători din industrie iar 19.000 sunt locuri de muncă afectate indirect. Prin urmare, este nevoie de măsuri de tranziție justă pentru stimularea economiilor regionale și de protejare, recalificare și sprijinire a lucrătorilor afectați.

„Valea Jiului și județul Gorj sunt regiunile care vor fi afectate de eliminarea cărbunelui, însă potențialul de redezvoltare a zonelor este imens și divers, în domenii precum agricultură, turism, construcții și mobilier, industria textilă, alimentară sau producția de componente electronice. În plus, creșterea unităților de energie regenerabilă în zonă și proiectele de eficiență energetică vor crea noi locuri de muncă și pot transforma zona într-un lider în acest domeniu”, a declarat Alexandru Mustață, coordonator de campanii Bankwatch România.

Bulgaria, România și Grecia produc în prezent 9% din electricitatea pe bază de lignit din toată Uniunea Europeană. Acest procent poate crește în următorii ani, dacă ritmul de eliminare a cărbunelui rămâne la fel de lent, pe măsură ce restul țărilor își modernizează sistemele energetice. Bulgaria și România nu au setat încă o dată pentru eliminarea treptată a lignitului, în timp ce Grecia a stabilit anul 2028.

Principala concluzie a studiului este că pentru a oferi predictibilitate procesului de eliminare a cărbunelui și a implicațiilor sale asupra sistemului energetic și a economiei în ansamblu, România trebuie să dezvolte și să implementeze o strategie de eliminare a cărbunelui. Strategia ar trebui să includă un calendar pentru închiderea minelor și retragerea termocentralelor, precum și instalarea noilor capacități regenerabile, dar și alte măsuri necesare pentru susținerea sistemului energetic. Strategia trebuie să identifice de soluții și măsuri pentru o tranziție justă, precum și să propună opțiuni viabile de finanțare.

„Accelerarea eliminării treptate a cărbunelui în Bulgaria, România și Grecia” este un raport realiza de cinci institute de cercetare și think-tank-uri din Europa, care fac parte din rețeaua de think-tank-uri SE3T.Net. Studiul se bazează pe o modelare a impactului eliminării termocentralelor pe cărbune asupra sistemului energetic și efectele asupra economiilor locale și regionale în baza standardului NUTS2 și NUTS3. Scopul raportului este de a sprijini factorii de decizie în implementarea eliminării treptate a cărbunelui.

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media