Muzeul Național de Artă Timișoara expune, în cadrul proiectului „MNArT Open View”, lucrarea „Clopot” de Mihai Sârbulescu. Proiectul permite accesarea colecțiile de artă private, transpunându-le în spațiul public, prin intermediul micro-galeriei de pe strada Mercy. Lucrarea expusă este încărcată cu simbolism, potrivită pentru celebrarea uneia dintre cele mai importante sărbători din calendarul creștin.
Mihai Sârbulescu este unul dintre artiștii fondatori ai grupului „Prolog”, debutând în anul 1985 cu expoziția „Floarea de Măr”. Artistul fluctuează între austeritate și exuberanță, limpede și aluziv, descriptiv și conceptual. Sârbulescu prețuiește atât spiritul locului, marcat de simbolismul și hieratismul bizantin, precum și modernismul și toate stilurile care decurg din acesta. Creația sa este animată de diversitatea stilistică și cromatică, utilizând culori vibrante, respectiv culori terne, metalizate.
Sârbulescu a început seria de „Clopote” în perioada tulbure antedecembristă, cu intenția de a îndemna subtil publicul consumator de artă la trezire spirituală. Realizarea lor presupune plămădirea din materie a formei clopotului, care mai apoi este acoperit cu pulberi metalice pentru a-l aduce la viață. „Clopotele”, precum și „Vasele” artistului, mereu monocromatice, au un caracter atemporal, rezultat din îmbinarea frontalismului (care trădează influența bizantină) și a simetriei. Reflexia aurie de pe axul central al obiectului ne conduce privirea spre simbolul „CHI-RHO”, o trimitere la perioada incipientă a creștinismului. Însemnul reprezintă primele litere ale numelui Hristos, în limba greacă și era utilizat ca identificator al creștinilor. Simbolul este reluat într-o formă simplificată și repetat de nenumărate ori pe fundalul lucrării.
„Arta lui Mihai Sârbulescu este marcată de misticism și încărcată de simboluri ale căror origine se pierde în negura timpurilor. Clopotul, asociat în creștinism cu vocea lui Dumnezeu, chemă privitorul să mediteze asupra geometriei sacre a obiectului. Crucea Constantiniană aflată în centrul lucrării ne semnalează apartenența la creștinism, plasând opera într-un context vernacular”, susține Alexandru Victor Babușceac, muzeograf MNArT.
Lucrarea „Clopot” de Mihai Sârbulescu va putea fi vizionată în Galeria Mercy începând cu data de 21. 04. 2022. Muzeul Național de Artă Timișoara mulțumește colecționarei Magdalena Mărculescu pentru generosul împrumut al lucrării și doamnei Maria Pașc pentru informațiile furnizate.
Jurnalist, scriitor, editor, terapeut

EXCLUSIVE BREAKING NEWS
Taxele și impozitele locale, majorări de până la 80% de la 1 ianuarie 2026
Cum va fi vremea de Crăciun în România
Grupuri de firme după acționariat: De la o firmă la datele financiare cumulate ale grupului
Gabriel Purcaru despre situația apei potabile la Moreni: Progrese mari, dar provocări rămase în suspans
Program evenimente în Orășelul lui Moș Crăciun de la Târgoviște
Aurelian Cotinescu, mesaj de Ziua Națională a României, 1 Decembrie
SPIRITUALITATE
O analiză lucidă asupra haosului major prin care trece omenirea, astăzi, când suprimarea e definită ca salvare
Oamenii intuitivi, cei care simt mai mult, au o conexiune profundă cu energia și emoțiile celorlalți
Canonizarea Sfântului Ardealului Arsenie Boca pe 28 noiembrie la PRISLOP
Cea mai puternică erupție solară din 2025. Cum ne va afecta pentru următoarele zile
Te ajutam sa faci bagajul!
SANATATE
Bine de știut: de ce saboții medicali sunt o necesitate în profesiile medicale?
Noi măsuri de prevenție în domeniul sănătății
Durerea de măsea în sarcină
România va avea registere naționale de screening
Cum influențează acizii grași Omega-3 sănătatea inimii
Descoperire cu premiu Nobel în tratarea cancerului a medicului Otto Warburg
URMARITI OFICIAL MEDIA PE CANALELE NOASTRE
AUTORII OFICIAL MEDIA
De ce ne sperie o VIATA NOUA? - Oana Grigore
Ce mai poti citi
Stațiunea hunedoreană Straja duce distracția la următorul nivel!
Festivalul Colindelor de la Moroeni a reunit 400 de colindători din întreaga țară și Republica Moldova
Moș Crăciun a adus magia sărbătorilor în unitățile de învățământ din Răcari și Ghergani