Fibromul uterin, cauze emoționale și legătura cu traumele din familie

Corpul nostru este plin de experiențe neprocesate, este un câmp energetic controlat de minte, pe care de multe ori, o și credem.

Paradoxul dintre „ce spune corpul”, care conduce la o identificare puternică cu el, și viziunea de dezidentificare de minte și emoții, rămâne încă o mare provocare pentru cei care nu au reușit încă această transcendere.

Priviți la cei care fac performanță în sport, cu siguranță și-au depășit de multe ori provocările corpului /minte, însă observ că la trauma lucrurile stau puțin diferit, ea revine după dezidentificare. Revine spre a testa certitudinea pe care o ai în proces și dacă nu ești sigură, revine printr-o nouă provocare.

Cât despre traumele feminine ce vin prin diferite boli sau somatizări, astăzi o să vă descriu tabloul despre fibrom.

Organul reproducător feminin este unul dintre cele mai importante pentru femei, deoarece concentrează în sine reprezentarea puterii ei de a se bucura, de a concepe, de a gesta. Este un organ care, dacă nu este în echilibru, manifestă un disconfort aproape insuportabil.

Uterul în sine este un important centru energetic care primește și generează viața, simbolizează casa, intimitatea, feminitatea.

Când diagnosticul medical indică fibroame, primul lucru care apare este întrebarea de ce? iar răspunsul nu este că am avea îngrijire intimă deficitară, nu, nu are nicio legătură, ci ducem mai departe emoții moștenite și prost gestionate. Emoții care îi modifică funcționarea celulară și care îl hrănesc negativ, dăunându-i structura.

Și ce se întâmplă când aceste emoții au produs deja fibroame?

Se întâmplă ca un conflict emoțional, legat de valoarea noastră feminină, de dragostea noastră de-a fi femei, de speranța noastră de a fi mame sau de a avea un partener stabil, să ne fi provocat dureri ce nu au putut fi integrate.

Din punct de vedere clinic, fibroamele sunt formațiuni nodulare care se dezvoltă în peretele muscular al uterului dintr-o singură celulă musculară care conține în codul său genetic o tendință de creștere care se va transforma într-un fibrom sau tumoră benignă.

Dezvoltarea nemăsurată a acelei prime celule musculare este cauzată de un MODEL de GÂNDIRE NEGATIV, prelungit pe o perioadă lungă de timp, în multe cazuri, chiar EREDITAR.

Dar atenție !

Există cîteva emoții de bază care „favorizează” dezvoltarea unui fibrom prin modul de gândire, dar care sunt aceste emoții, vor afla cele ce vin în tabără, face parte din programul nostru.

Dacă femeia a trăit într-un mediu în care mama ei, bunica, surorile, verișoarele, mătușile sau chiar prietenele apropiate nu au o stimă de sine ridicată, pe ea o deranjează aceste emoții, dar inconștient le hrămește. Se supăra, simte din nou acele emoții care o copleșesc și nu sunt neaparat ale ei, și se hrănește în continuare cu suferința. O astfel de femeie, deține un procent mare de șanse să moștenească o imagine emoțională negativă similară cu cea a femeilor din familia sa sau din jurul ei.

În acest caz, conflictul emoțional a fost PROGRAMAT să se manifeste sub forma unei suferințe, și atunci când femeia suferă devalorizare sau abuz, ea nu știe, nu intelege cum să-i facă față, iar acest impact-in punct de vedere emoțional, declanșează fibromul.

Dacă fibroamele apar la femeile mai tinere, care nu și-au început încă adolescența, conflictul emoțional aparține în mod clar și sigur mamei.

De ce la 25 de ani?

Pentru că în mod obișnuit, femeile, încă de când erau copii, au o dorință enormă de a crește, de a se îndrăgosti, de a fi partenera bărbatului pe care îl place și îl adoră, de a fi femei adulte, de a avea o viață liberă și de a-și întemeia propria familie.

Pentru a face acest lucru, ele observă și imită inconștient, atitudinile tuturor femeilor din familie. În cele mai multe cazuri, nu există presiune sau îngrijorare la aceste tinere, nu există gânduri de trădare sau minciună, suferință sau dezamăgiri, dar sunt programate inconștient din sistemul familial.

Întrucît există un inconștient social feminin colectiv în care este scris că fiecare femeie cu vârsta cuprinsă între 20 și 35 de ani trebuie să aibă un partener stabil, să se căsătorească, să aibă copii și să trăiască fericită.

Acest fibrom este reprezentarea tuturor sentimentelor de devalorizare ca femeie, înscrise adânc în uterul tău. Toată frica, vinovăția, tristețea, frustrarea, resentimentele, abuzul, reprezintă memorii salvate în celulele uterului. Femeia știe că, deocamdată, nu poate da viață, pentru că niciunul dintre elementele pe care și-a imaginat că se vor întîmpla nu există. Prin urmare, formează un fibrom ca un „fiu provizoriu”, care ocupă spațiul respectiv și îi potolește suferința.

Iar la toate astea participă și amintirea abuzului, care vine împreună cu o supunere subtilă, forțată față de partenerii pe care îi are sau față de familia care o presează să fie o femeie „demnă”.

Toate acestea, adaugate la o sexualitate care nu se manifestă ca atare, ci mai degrabă

prin renunțarea la sex în locul iubirii,

prin renunțarea la sex din frica de-a nu fi parasită,

prin renunțarea la sex pentru a avea un copil și un fals sentiment de dragoste.

Pentru orice cuplu care trece prin provocări de genul, sentimentul trăit de femeie este devalorizarea ei complet, chiar dacă ea nu îl conștientizează, corpul îi arată. În tot acest tablou, nu există o femeie hotărîtă, curajoasă și puternică, ci există o femeie îngrozită care vrea să fie lăsată singură să-și hrănească frica sa că nu poate fi mamă, sau că o să o abandoneze partenerul ori o să o înșele.

Frica de a fi respinsă crește.

În multe cazuri fibromul nu prezintă un simptom, mai ales în cazurile în care femeia nu vrea să simtă, nici plăcerea dar nici rănile emoționale care au provocat fibromul. În aceste cazuri, fibromul crește de obicei în dimensiune, aș spune direct proportional cu sentimentele ei negative, dar, nu sunt semne că fibromul este deja în uter.

– Perioade menstruale dureroase si prelungite.

– Singerări între menstruații.

– Necesitatea de a urina frecvent.

– Crampe pelvine.

– Senzație de presiune în abdomenul inferior.

– Durere în timpul actului sexual.

Și după cum vedem, nu este un motiv fizic, este o reacție emoțională.

Femeia trebuie să presupună că nu există termene limită pentru fericire, pentru a trăi în cuplu, pentru a procrea.

Femeia trebuie să accepte că viața ei este perfectă fără a fi nevoită să-și îndeplinească acele obiective, care nu fac decât să o anihileze încetul cu încetul.

Femeia trebuie să înceapă să-și asume responsabilitatea pentru emoțiile ei și să elibereze acele vise roz…

Aceste informații sper să te ajute să înțelegi și să conștientizezi cât de importantă este ELIBERAREA PÂNTECULUI de toate emoțiile „moștenite” fără voia ta și care inconștient se află profund în interiorul tău. Pentru aceasta eliberare te invit în tabăra creată special pentru tine, unde vom creea un cerc de susținere și vindecare, de eliberare a pântecului. Pentru detalii link-ul din comentarii.

LUMINĂ și IUBIRE