Calendarul zilei de 13 martie. În 1907 se năștea Mircea Eliade, scriitor, filozof și istoric al religiilor

De-a lungul istoriei

1907: Se năştea Mircea Eliade, apreciat eseist, romancier şi  istoric al religiilor (d. 1986)

1930: Era anunţată descoperirea planetei Pluto, retrogradată ulterior la statutul de planetă pitică

1934: În studiourile Walt Disney, era creat celebrul personaj de desene animate Donald Duck

1941: Se năştea cântăreaţa spaniolă María del Rosario Mercedes Pilar Martínez Molina Baeza, al cărei simplu nume de scenă este Charo

1942: Se năştea cântăreţul american Scatman John, care şi-a transformat bâlbâiala în amprentă vocală, îndrăgit pentru melodii precum „Scatman (Ski-Ba-Bop-Ba-Dop-Bop)” and „Scatman’s World.” (d. 1999)

1952: Se năştea regizorul Cristian-Valeriu Hadji-Culea

1972: Se năştea actorul şi cântăreţul american Lonnie Rashid Lynn Jr., al cărui nume de scenă este Common

1973: Se năştea fotbalistul olandez Edgar Davids

1979: Intra în vigoare Sistemul Monetar European, creat pentru a controla fluctuaţiile cursurilor de schimb în ţările spaţiului comunitar, cu excepţia Marii Britanii

1989: Se năştea jurnalista engleză Peaches Geldof, fiica muzicianului Bob Geldof, răpusă de o supradoză de heroină (d. 2014)

1989: O furtună geomagnetică avaria reţeaua electrică Hydro-Quebec, lipsind de curent aproape 6 milioane de persoane

1989: Se năştea cântăreaţa nigeriană Yemi Alade

1996: La iniţiativa americanilor, în Egipt, era organizată prima reuniune internaţională la nivel înalt consacrată luptei împotriva terorismului

1997: ‘Luminile din Phoenix’ erau observate de milioane de persoane, stârnind o aprinsă controversă despre natura lor

2003: Revista Nature anunţa că s-au găsit, în Italia, urme ale oamenilor cu poziţie vericală, vechi de 350.000 de ani.

2013: Argentinianul Jorge Mario Bergoglio era ales papa, luându-şi numele de Francisc

2015: Recompensat cu Ursul de Argint, filmul „Aferim!” avea premiera în cinematografele  românești

2016: Aproape 40 de persoane mureau în atacuri cu bombă comise la Ankara, capitala Turciei

2016: Sprinterul sud-african Wayde van Niekerk devenea primul om din lume care parcurgea distanţa de 100 de metri în mai puţin de 10 secunde

surse: europafm, rador

Mircea Eliade (n. 13 martie 1907, București – d. 22 aprilie 1986, Chicago)^[2] a fost istoric al religiilor, scriitor de ficțiune, filosof și profesor român la Universitatea din Chicago, din 1957, titular al catedrei de istoria religiilor Sewell L. Avery din 1962, naturalizat cetățean american în 1966, onorat cu titlul de Distinguished Service Professor. Autor a 30 de volume științifice, opere literare și eseuri filozofice traduse în 18 limbi și a circa 1200 de articole și recenzii cu o tematică variată. Opera completă a lui Mircea Eliade ar ocupa peste 80 de volume, fără a lua în calcul jurnalele sale intime și manuscrisele inedite. Este membru post-mortem al Academiei Române (din 1990).^[3]

Mircea Eliade avea o serioasă formație filosofică încă din România. După o pubertate dificilă de intens studiu solitar, începând din 1925 adolescentul este aproape unanim recunoscut ca „șef al generației” sale. Încă de la vârsta de 14 ani, începuse să scrie articole de entomologie, care trădează o surprinzătoare imaginație, iar ceva mai târziu, primele romane. Romanul Gaudeamus, terminat în 1928, partea a doua din Romanul adolescentului miop, cuprinde informații autobiografice interesante despre prima întâlnire cu viitorul lui profesor de logică și metafizică, Nae Ionescu, care avea să aibă o influență decisivă asupra carierei sale. Recunoscând talentul și cunoștințele lui Mircea Eliade, Nae Ionescu i-a dat o slujbă în redacția ziarului Cuvântul. Deși părerile posterității sunt împărțite, Nae Ionescu a avut meritul de necontestat de a fi sprijinit tinere talente ca Eliade sau Mihail Sebastian.

Despre romanul său Maitreyi

Puține opere din literatura universală tratează aceleași fapte în viziunea, inerent diferită și chiar contradictorie, a doi scriitori care au fost, în același timp, protagoniștii lor.^[11] Pentru români, romanul Maitreyi al lui Mircea Eliade a constituit generații de-a rândul o adevărată încântare. Demn de menționat este faptul că prototipul personajului principal al cărții a trăit cu adevărat, până în 1990, în țara Vedelor și a Upanișadelor. Era fiica lui Surendranath Dasgupta, un filosof indian, și se numea Maitreyi Devi. Tânărul Mircea Eliade avea, când a cunoscut-o, 23 de ani, iar ea 16. Adolescenta scria versuri, apreciate de Rabindranath Tagore, și avea să devină o cunoscută poetă indiană. Întâlnirea dintre Maitreyi Devi și reputatul sanscritolog român Sergiu Al. George, la Calcutta, în 1972, a „declanșat” scrierea unei noi cărți: Dragostea nu moare.

Tulburătoarea poveste de dragoste din anii ’30 a primit astfel o replică magistrală de la însăși eroina ei, Maitreyi (în carte, Amrita), după 42 de ani. Romanul-răspuns, It Does Not Die (Dragostea nu moare), scris mai întâi în bengali, a fost tradus și publicat în limba engleză în 1976. Ne cufundăm, în timpul lecturii, în peisajul și în mentalitatea indiană, cu mirifica ei lume a miturilor, ritualurilor și simbolurilor. Coloana vertebrală a cărții de față este însă relatarea cu autenticitate și cu geniu a celei mai mari minuni a lumii: înfiriparea sentimentului de dragoste, fericirea iubirii împărtășite și destrămarea ei.

Mircea și Amrita (din Dragostea nu moare), ca și Allan și Maitreyi (din Maitreyi), pot sta alături de nemuritoarele cupluri Paul și Virginia, Tristan și Isolda, Romeo și Julieta. Dragostea nu moare (1976), carte apărută până acum în limbile bengali, engleză, germană, spaniolă și română, nu are încă notorietatea planetară a romanului „Maitreyi” (1933). Ea însă înaintează triumfal pe aceeași cale a consacrării universale.

wikipedia.org

Oficial Media

Distribuie acest articol Oficial Media