A fost adoptat noul Mecanism național de identificare și referire a victimelor traficului de persoane

Hotărârea Guvernului pentru aprobarea Mecanismului național de identificare și referire a victimelor traficului de persoane a fost adoptată, marți, 31 ianuarie a.c., în cadrul ședinței de Guvern. Mecanismul național de identificare și referire a victimelor traficului de persoane reprezintă un cadru formal de cooperare, în baza căruia, instituțiile și organizațiile implicate în lupta împotriva traficului de persoane îndeplinesc atribuțiile statuate pentru protejarea și promovarea drepturilor victimelor acestui fenomen, în vederea îmbunătățirii capacității de identificare a victimelor și de asigurare a protecției și asistenței acestora, indiferent de persoana, instituția sau organizația cu care aceasta intră în contact pentru prima dată. Concepția noului Mecanism național de identificare și referire a victimelor traficului de persoane se află în concordanță cu reconfigurarea elementelor constitutive ale infracțiunilor de trafic de persoane (art. 210 C. pen.), respectiv de trafic de minori (art. 211 C. pen.), incluzând în sfera noțiunii de trafic de persoane și infracțiunile de facilitarea șederii ilegale în România (art. 264 C. pen.), respectiv de pornografie infantilă (art. 374 C. pen.).

Potrivit raportului Departamentului de Stat al SUA, România rămâne pentru al treilea an consecutiv pe lista de supraveghere la nivelul 2, în țara noastră fenomenul traficului de persoane fiind cel mai accentuat din Europa, comparabil doar cu situația din Irlanda sau Belarus. În categoria 3, cea mai problematică din raportul Departamentului de Stat, se află țări precum Rusia, China sau Cuba.Prin urmare, sintetizând cele expuse, printre schimbările preconizate subliniem adaptarea și îmbunătățirea capacității de identificare a victimelor traficului de persoane și de asigurare a protecției și asistenței acestora, ca urmare a reconfigurării cadrului formal de cooperare, respectiv actualizarea acestuia la nevoile actuale și adoptarea printr-un act normativ de nivel superior, conferindu-i astfel o efectivitate și o forță juridică sporite.

Succesul și eficiența prevenirii și combaterii acestui tip de criminalitate, adeseori în contextul acțiunilor grupurilor sau rețelelor de crimă organizată, naționale și internaționale, sunt date de rigoarea orientării răspunsului antitrafic, fie cel din plan judiciar fie cel din planul protecției și asistenței victimelor traficului de persoane.

Reperele necesare orientării profesioniștilor din domeniu, a celor care prin natura atribuțiilor și responsabilităților pot contribui la reducerea fenomenului și a publicului larg au nevoie să fie sistematizate și etapizate pentru a distinge între subtilitățile acestor tipuri de infracțiuni contra persoanei. În acest scop, trebuie valorificate simultan atât o perspectivă legală, respectiv felul în care legea definește și sancționează o asemenea faptă, cât și o perspectivă umanistă, așa-numita perspectivă victimologică. Aceasta din urmă ia în considerare atât cauzele favorizante, cât și efectele pe care le suferă persoanele afectate prin exploatare în contextul traficului. Un astfel de proces de evaluare este, după cum arătam, unul sinergic, niciuna dintre perspective neputând fi ignorată, nici în procesul de colectare a probelor și în scopul înfăptuirii justiției, nici în procesul de recuperare și reintegrare a victimelor infracțiunilor ce se circumscriu acestui fenomen. După cum este evident, multidisciplinaritatea unui astfel de angajament nu poate fi gestionată de o singură persoană, instituție sau organizație și, de aceea, intervenția comună și colaborativă a acestora este condiția sine qua non pentru asigurarea unui răspuns adecvat de care să beneficieze individul, dar și societatea, prin creșterea nivelului de siguranță și ordine publică. De la această înțelegere unanimă a pornit și inițiativa de revizuire a cadrului de reglementare a Mecanismului Național de Identificare și Referire a victimelor traficului de persoane (MNIR) adoptat cu mai bine de un deceniu în urmă. Astfel, inițiativei i s-au alăturat nu doar instituțiile statului cu atribuții în domeniu, dar și organizații interguvernamentale și neguvernamentale cu preocupări în prevenirea traficului și asistența victimelor acestuia, fiecare asumând-și un rol activ inclusiv în implementarea ulterioară a acestuia. Totodată, voința, inclusiv politică, de a asigura o sustenabilitate solidă a capacității la nivel național de identificare și referire a victimelor traficului de persoane a condus la promovarea adoptării MNIR printr-o hotărâre a Guvernului.

HG-66tp

În noua sa structură, și cu instrumentele de lucru pe care le promovează, MNIR este complementar ansamblului de reglementări din domeniul penal și cel al asistenței și protecției victimelor sprijinind intervenția celor care îl vor aplica în activitatea curentă.

ANEXA-2-10

Specialiști ANITP au avut o contribuție majoră în elaborarea noului Mecanism, iar alături de partenerii guvernamentali și organizaționali au depus eforturi consistente pentru elaborarea unui document în acord cu noile tendințe în ceea ce privește manifestarea fenomenului traficului de persoane.

”S-a decis preluarea coordonării luptei anti-trafic la nivelul Cancelariei Prim-ministrului. Acest lucru a atras în efect de domino o serie întreagă de schimbări și îmbunătățiri, tocmai pentru că am reușit să facilităm coordonarea actorilor implicați în lupta anti-trafic”, a spus  consilierul de stat Mădălina Turza.

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media