Abordarea UE trebuie să fie complementară celei NATO iar U.E va avea o armată de până la 5.000 de militari

La 15 noiembrie, miniștrii afacerilor externe și miniștrii apărării din UE, reuniți într-o sesiune comună, au avut un schimb de opinii referitor la primul proiect de Busolă strategică a UE, menită să ofere orientări politice și strategice clare cu privire la abordarea UE în materie de securitate și apărare în următorii 5-10 ani și să consolideze rolul UE de furnizor de securitate la nivel mondial.

Pornind de la o analiză cuprinzătoare a amenințărilor, Busola strategică stabilește măsuri concrete și calendare aferente de acțiune, acoperind un spectru larg de situații, de la politica de securitate și apărare comună la amenințările cibernetice și hibride, la dezinformare, dezvoltarea capabilităților și parteneriate.

” Concret, Busola evidențiază de ce avem nevoie de o Uniune mai puternică, gata să-și protejeze cetățenii, precum și valorile și interesele europenilor. Ea va consolida responsabilitatea sau autonomia strategică a UE și capacitatea noastră de a colabora cu partenerii pentru a ne proteja valorile și interesele” a ținut să transmită Josep Borrell, Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate.

Documentul a primit un sprijin larg. Miniștrii și-au exprimat dorința de a lucra la proiectul de Busolă strategică în vederea adoptării versiunii finale în martie 2022.

Înaltul Reprezentant a subliniat că statele membre au sprijinit abordarea privind capabilitățile de apărare, bazată pe confruntarea provocărilor hibride și pe colaborarea cu partenerii. Miniștrii au subliniat că abordarea UE trebuie să fie complementară celei a NATO și să fie benefică pentru NATO, evitând suprapunerile de ambele părți și asigurând coerența. L a 16 noiembrie, miniștrii apărării din UE au fost informați de Înaltul Reprezentant, Josep Borrell, cu privire la afacerile curente, examinând astfel o serie de evoluții recente.

În primul rând, Consiliul a fost informat despre operația EUFOR Althea, ca urmare a recentei reînnoiri a mandatului acesteia de către Consiliul de Securitate al ONU. Consiliul a adoptat recent o măsură în cadrul Instrumentului european pentru pace, prin care UE va furniza 68 de vehicule medicale și de transport și 150 de detectoare de metale pentru a ajuta Bosnia și Herțegovina să elimine în totalitate minele până în 2027.

Miniștrii au mai fost informați în legătură cu măsurile care vor fi luate pentru a utiliza conceptul prezențelor maritime coordonate dincolo de Golful Guineei. O nouă zonă maritimă specifică de interes ar putea fi stabilită în regiunea indo-pacifică încă de anul viitor.

Consiliul s-a referit apoi la progresele înregistrate în domeniul mobilității militare, în care s-au luat măsuri concrete privind aspectele de reglementare și infrastructurile, precum și la Belarus.

În legătură cu acest subiect, Înaltul Reprezentant a subliniat că nu este vorba de o criză a migrației și că UE va răspunde cu toate instrumentele de care dispune. Consiliul a avut un schimb de opinii referitor la cele patru misiuni de instruire ale UE, în Mali, Somalia, Republica Centrafricană și Mozambic, precum și referitor la posibilele modalități de a le îmbunătăți eficacitatea. Consiliul a adoptat o decizie de actualizare a listei de proiecte care urmează să fie realizate în cadrul cooperării structurate permanente a UE (PESCO).

20211115-pesco-projects-with-description

Secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, Simona Cojocaru, a participat , în zilele de 15 și 16 noiembrie, la Bruxelles, la Reuniunea Consiliului Afaceri Externe (CAE) în formatul miniștrilor apărării din statele membre ale Uniunii Europene. În cadrul sesiunii comune a miniștrilor apărării și a miniștrilor de externe, din data de 15 noiembrie, a avut loc o primă dezbatere a proiectului Busolei Strategice. Prin acest document, statele membre își propun consolidarea dimensiunii de securitate și apărare, prin oferirea unor elemente de direcționare cu privire la modalitățile de răspuns la amenințările și provocările cu care se confruntă. Secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale a susținut importanța acestui viitor instrument de orientare a acțiunii UE în domeniul securității și apărării și a subliniat importanța unei abordări ambițioase, dar pragmatice și realiste în același timp.
De asemenea, Simona Cojocaru a exprimat sprijinul  pentru consolidarea capacității Uniunii de a răspunde la crize externe, prin optimizarea instrumentelor existente, într-o manieră complementară cu NATO. De asemenea, a evidențiat importanța rezilienței, inclusiv în ceea ce privește sprijinul acordat de forțele armate autorităților civile, în situații de urgență, dar și importanța susținerii partenerilor din vecinătatea estică și din Balcanii de Vest în consolidarea propriei reziliențe. Referitor la parteneriate, secretarul de stat a menționat importanța unei relații transatlantice solide și a consolidării cooperării și coordonării dintre UE și NATO.

În cea de-a doua zi a reuniunii, dezbaterile au debutat cu o prezentare a evoluțiilor privind o serie de aspecte curente. Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell, a prezentat stadiul actual al operației EUFOR Althea, ca urmare a prelungirii mandatului operației în cadrul Consiliului de Securitate al ONU, evoluțiile privind inițiativa Prezențelor Maritime Coordonate, progresele înregistrate în domeniul mobilității militare și stadiul actual al PESCO.

Tot la acest punct, a fost discutată și situația de la granița Belarusului cu Polonia, Lituania si Letonia, prilej cu care a fost transmis un mesaj de solidaritate și a fost reconfirmată determinarea statelor membre de a nu permite utilizarea migrației ca instrument hibrid de presiune asupra Uniunii Europene. Discuțiile au continuat cu o sesiune dedicată misiunilor militare de instruire ale Uniunii Europene, în cadrul căreia miniștrii apărării și reprezentanții acestora au dezbătut modalități privind creșterea eficacității lor, în baza lecțiilor învățate în teatrele de operații. Reprezentantul român a susținut importanța consolidării misiunilor de instruire ale UE, într-o manieră realistă, acesta fiind un element esențial al menținerii credibilității acțiunii externe.
Forțele armate române participă în EUTM Mali, EUTM RCA, EUTM Somalia și, începând de anul viitor, România va contribui cu personal și în cadrul EUTM Mozambic. În același timp, împreună cu alte state membre, țara noastră a apreciat oportunitatea evaluărilor privind posibilitatea lansării unei misiuni de pregătire și asistență a UE în sprijinul Ucrainei, ca răspuns la solicitarea administrației de la Kiev de reformare a sistemului de educație militară din această țară.
În cadrul prânzului de lucru, la care a participat și Secretarul General al NATO, a fost reluată dezbaterea privind situația din Belarus și Ucraina, cu accent pe necesitatea coordonării eforturilor celor două organizații în aceste regiuni. În continuare, a avut loc un schimb de idei privind cele două procese de reflecție – Busola Strategică a UE și revizuirea Conceptului Strategic al NATO. De asemenea, au fost dezbătute modalități vizând consolidarea cooperării între cele două organizații, inclusiv în perspectiva unei potențiale noi declarații privind cooperarea UE-NATO. Evoluțiile recente au arătat necesitatea coordonării pe o serie de teme de interes comun – reziliența, tehnologiile emergente și disruptive, precum și aspectele climatice cu impact asupra domeniului apărării.
Secretarul de stat Cojocaru a evidențiat oportunitatea pe care definirea Busolei Strategice și revizuirea Conceptului Strategic al NATO o prezintă, pentru a reflecta în mod corespunzător complementaritatea dintre UE și NATO, precum și direcționări privind modalitățile prin care cooperarea și coordonarea dintre cele două organizații poate fi eficientizată. În context, oficialul român a exprimat susținere fermă pentru adoptarea unei noi declarații comune privind cooperarea UE-NATO, indicând reziliența ca domeniu în care cooperarea practică este esențială. În marja reuniunii CAE, secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, a participat marți, 16 noiembrie, la reuniunea Comitetului Director al Agenției Europene de Apărare (EDA) în formatul miniștrilor apărării din statele membre ale UE. În cadrul întrevederii, au fost discutate posibilitățile de consolidare a rolului EDA în eforturile de stimulare a inovării și promovare a oportunităților de colaborare în domeniul tehnologiilor viitorului la nivelul UE. În acest context, a fost evidențiată importanța sprijinului pe care Agenția îl acordă statelor membre în implementarea inițiativelor dedicate inovării în domeniul apărării, acționând ca instrument de prioritizare în ceea ce privește dezvoltarea capabilităților de apărare ale viitorului și ca interfață în relația cu instituțiile și agențiile UE.
Secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale a comunicat sprijinul României pentru rolul asumat de EDA în domeniul inovării, având în vedere necesitatea ca Uniunea Europeană să mențină avansul tehnologic față de competitori. De asemenea, Simona Cojocaru a subliniat necesitatea ca nivelul de ambiție asociat demersurilor EDA în domeniul inovării să fie corelat cu resursele avute la dispoziție, inclusiv prin coordonarea eforturilor cu Comisia Europeană și asigurarea complementarității cu inițiativa similară lansată la nivelul NATO (Defence Innovation Accelerator for the North Atlantic – DIANA).

Potrivit lui Josep Borrell, Busola Strategică se bazează pe patru dimensiuni: o Uniune capabilă să asigure, să acționeze, să investească și să se asocieze.

Documentul prezentat în cadrul întâlnirii cu ministrii Apărării din U.E, are în vedere crearea unei forţe militare comune de până la 5.000 de militari. “Capacitatea de desfăşurare rapidă a UE” ar trebui să fie alcătuită din componente terestre, maritime şi aeriene care ar putea fi schimbate în şi din orice forţă permanentă, în funcţie de criză.

“Uniunea Europeană trebuie să fie capabilă să acționeze mai rapid și mai decisiv ca răspuns la crize. Trebuie să luăm decizii mai rapid, să fim mai flexibili și să adoptăm mandate mai solide pentru misiunile noastre. În acest context, propun dezvoltarea unei capacități de desfășurare rapidă a Uniunii Europene, care ar permite desfășurarea rapidă a unor forțe modulare până la un anumit număr, pe care noi îl stabilim la 5 000 de soldați.

Statele Unite şi Uniunea Europeană au convenit să relanseze dialogul bilateral cu privire la China şi să colaboreze pentru a aborda comportamentul provocator al Rusiei, potrivit unei declaraţii comune date publicităţii, în urma primei întrevederi bilaterale dintre Înaltul Reprezentant al UE Josep Borrell și secretarul de stat al SUA Antony Blinken.

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media