Situația bugetară a României,cât si programul de relansare al PNL a reprezentat un subiect de interes ce a fost adus de senatorul Adrian Țuțuianu în atenția publică.
“Dacă facem o analiză a execuției bugetare pe primele 5 luni ale anului 2020 rezulta urmatoarele date statistice: veniturile sunt de 11,1% din PIB, cheltuielile de 14, ,6% din PIB, deficitul bugetar este de 3,59 % din PIB ceea ce înseamnă, ca pana la momentul actual, România a împrumutat în primele 5 luni ale anului 39 de miliarde de lei care se concretizează în acest deficit bugetar.”
Făcând o comparație cu anul 2014, pentru aceeași perioada a anului, ianuarie-mai, veniturile erau:
- de 14,7% din PIB, respectiv mai mari,
- cheltuielile erau de 12,9%din PIB, mai mici cu 2,3 procente fata de anul 2020,
- deficitul bugetar era de 0 ,24 % din PIB,
Astfel rezultă că în anul 2014 exista o situație macro-economică de echilibru. Dacă mergem catre anul 2010 care este anul de criză pe care l-am trăit cu toții :
- Veniturile erau de 11,9% din PIB, mai mari cu aproape un procent decât în momentul actual
- Cheltuielile reprezentau 15% din PIB
- Deficitul bugetar DE 3,9% din PIB
Aceste date sintetice și seci care nu spun prea multe nespecialiștilor, conduc la următoarea situație, a declarat senatorul:
Guvernul și-a asumat în decembrie 2019 răspunderea pe un proiect de lege fantezist. Am asistat la o procedură de angajare a răspunderii total netransarentă, fară dezbateri și fără amendamente ce puteau fi lansate de către parlamentari. Acest buget a fost asezat pe o crestere economică de 4,1%, un deficit de 3,5% care a fost depăsit si venituri de 360 de miliarde de lei. Fantezist din acel moment deoarece veniturile bugetului de stat in acel moment au fost de 321 de miliarde, o creștere de peste 40 de miliarde fiind imposibilă
Care este realitatea după 5 luni?
“Creșterea economică este cu mult sub cea prognozată. Guvernul se laudă că avem o creștere de 1% ceea ce este nesemnificativ si ea rezulta din primele 3 luni de functionare in acest an.
Deficitul bugetar anual este depășit încă din primele 5 luni ale anului. Jumătate din deficit, conform declarațiilor domnului Câțu, a fost destinat cheltuielilor privind combaterea pandemiei. Dacă facem o analiza de combatere a cheltuielior constatam ca au fost cheltuieli ineficiente si o risipa mare.
De exemplu:
- Internarea tuturor asimptomaticilor, lucru ce se petrece în România. Curtea Constitutională a menționat ca reprezinta o veritabilă privare de liberate.
- În al doilea rand sunt spitale goale dar cu plăți integrale
- Achizitii publice netransparente la prețuri astronomice
Colectarile de la buget sunt mai mici:
“Impozitul pe profit este mai mic cu 12,5% decat in anul 2019, contributiile la impozit au scazut cu 2,1% fata de 2019, avem peste 2 500 de angajati ce si-au pierdut locurile de muncă, ritmul de crestere al proiectelor cu finantare europeana este necorespunzator.
Acest cumul de lucruri inseamna ca Romania s-a imprumutat mult mai mult, la costuri mult mai mari.”
Constatari cu privire la planul zgomotos de relansare al economiei:
- Guvernul Orban continua să ignore criza
- Ludovic Orban declara că până la raportul a 6 luni păstram prognoza de scardere economică de 1,9% si ca nu crede ca Romania va avea o scadere economica mai mare de 3%, lucru ce este combatut de institutii de specialitate.
Concluzia:
“Declaratiile lui Ludovic Orban sunt electorale. Este un program care ignora voit egalitatea economica si bugetara. Este un program care incearca sa aduca un plus electoral cu 3 luni inainte de alegerile locale.”
“Savoir, penser, rêver. Tout est là.”
Te ajutam sa faci bagajul!
URMARITI OFICIAL MEDIA PE CANALELE NOASTRE
AUTORII OFICIAL MEDIA
De ce ne sperie o VIATA NOUA? - Oana Grigore
Ce mai poti citi
„Paula Modersohn-Becker und die Worpsweder. Zeichnungen und Druckgrafik 1895-1906” „Paula Modersohn-Becker şi colonia de artişti din Worpswede. Desene și grafică 1895 – 1906” Timișoara, 20 martie – 21 aprilie 2024
Târgul de Paști
Carmen Holban: Ne-am angajat să luptăm pentru drepturile femeilor și ale copiilor vulnerabili, pentru egalitate de șanse și pentru o societate sigură