AI GRIJĂ DE INIMA TA, OMULE!

Ziua Mondială a Hipertensiunii Arteriale este marcată anual pe 17 mai începând cu anul 2005 și a fost lansată de Liga Mondială de Hipertensiune (WHL) –  o organizație umbrelă compusă din 85 de societăți de hipertensiune și ligi din întreaga lume, cu scopul de a spori gradul de conștientizare a problemelor de sănătate apărute din cauza tensiunii arteriale ridicate, deoarece ea este principala cauză de deces prevenibil la nivel mondial.

Tema din acest an este:  ”Măsurați-vă tensiunea arterială cu acuratețe, controlați-o, trăiți mai mult”.

În societatea contemporană, hipertensiunea arterială reprezintă o problemă relevantă de sănătate publică fiind în acelaşi timp principala cauză de morbiditate, mortalitate şi dizabilitate, atât în ţările dezvoltate cât şi în ţările în curs de dezvoltare. Peste 70% din cazurile de boli cardiovasculare sunt asociate cu hipertensiunea arterială, aceasta devenind principalul factor care duce sau agravează afecţiunile cardiace, ea poate provoca unele complicaţii dintre care infarctul miocardic, hemoragia cerebrală, formarea de cheaguri de sânge la nivel cerebral, insuficienţa renală dar şi alte probleme de sănătate la fel de grave. La nivel global circa 1,28 miliarde de adulți cu vârsta cuprinsă între 30 și 79 de ani au hipertensiune arterială, dintre care 46% dintre adulții cu hipertensiune nu știu că au această afecțiune. Consecinţele invalidante fizice şi mentale rezultate în urma HTA alterează sever calitatea vieţii populaţiei Republicii Moldova şi cresc semnificativ costurile de îngrijiri de sănătate. De-a lungul anilor nivelul morbidității prin hipertensiune arterială rămâne stabil înalt.

Incidența generală a populației  prin boala hipertensivă, boala ischemică a inimii însoţită de boala hipertensivă şi bolile cerebrovasculare cu boală hipertensivă a constituit 74,7 la 10mii locuitori sau 26475 cazuri noi (cifre absolute) în anul 2020 și 84,4 la 10mii locuitori sau 29913cazuri noi (cifre absolute) în  anul 2021. Incidența prin boala hipertensivă, boala ischemică a inimii însoţită de boala hipertensivă şi bolile cerebrovasculare cu boală hipertensivă  la adulți (18+) a constituit 92,0  la 10mii locuitori sau 26416 cazuri noi (cifre absolute)î n anul 2020 și 103,9 la 10mii locuitori sau 29853cazuri noi (cifre absolute) în  anul 2021. Prevalența generală a populației prin boala hipertensivă, boala ischemică a inimii însoţită de boala hipertensivă şi bolile cerebrovasculare cu boală hipertensivă  aconstituit 1760,1 la 10mii locuitori sau623981bolnavi în anul 2021 (în anul 2020 1716,5 la 10mii locuitori sau 608525 bolnavi). Prevalența prin boala hipertensivă, boala ischemică a inimii însoţită de boala hipertensivă şi bolile cerebrovasculare cu boală hipertensivă în populația adultă (18+ ani)  aconstituit 2117,9 la 10mii locuitori sau608325bolnavi în anul 2020 cu o creștere ușoară pînă la 2171,6 la 10mii locuitori sau 623772 bolnavi în anul 2021.

Conform datelor statistice,  la 270123 pacienți adulți cu hipertensiune arterială sau 43,3% este sub control tensiunea  arterială.

Deseori persoanele cu valori tensionale exagerate se pot simţi satisfăcător, iar datele statistice denotă, că circa 30-40% din hipertensivi fac parte din această categorie. Fiind o boală multifactorială, sunt mai multe cauze care determină apariția hipertensiunii arteriale, printre ele fiind: fumatul, obezitatea, sedentarismul, consumul excesiv de sare. Riscul unei persoane de a dezvolta hipertensiune creşte dacă prezintă cazuri în familie, dacă au o vârstă peste 50 de ani, dacă sunt de sex masculin sau dacă face exces de alcool.

Hipertensiunea arterială poate fi depistată ușor prin câțiva pași simpli:

• măsurarea TA (la cei cu vârsta 18 – 40 ani cu valori optime şi normale ale TA – o dată la 2 ani; la persoanele cu vârsta 18 – 40 de ani cu valori tensionalenormal înalte – anual; la toate persoanele ≥ 40 ani – anual);
• investigarea antecedentelor personale şi eredocolaterale;
• examenul fizic (evidenţierea factorilor de risc adiţional, a semnelor sugestive pentru HTA secundară şi a leziunii organelor-ţintă);
• examenul clinic complet si corect la pacient;
• investigaţii paraclinice şi de laborator.

Factorii de risc pentru hipertensiunea arterială:

Hipertensiunea arterială, ca factor de risc metabolic: estimările efectuate de Institute for Health Metric Sand Evaluation  (IHME), privind principalii factori de risc care determină povara bolilor netransmisibile la nivel național, măsurată în DALY, au stabilit că tensiunea arterialăsistolică ridicată este factorul de risc principal în dezvoltarea BNT,  urmată de riscurile dietetice și consumul de tutun, de suprapoderalitatea/obezitatea și de consumul de alcool. Aproape o treime din populație (29,4%) are colesterolul total ridicat (adică colesterolul total ≥5,0 mmol/l), și 12,3% are glicemie bazală ridicată (adică, stare de pre-diabet cu nivel de glucoza sanguină ≥7,0 mmol/l).

Prevenția primară a hipertensiunii arteriale:

Cu toate acestea, hipertensiunea arterială poate fi prevenită, iar impactul ei poate fi semnificativ redus – cu milioane de vieţi salvate prin combinarea măsurilor deprevenire şi control al acestei maladii. Hipertensiunea arterială, ca orice boală cronică progresivă, este mai ușor de prevenit decât de tratat. Prin urmare, prevenirea hipertensiunii arteriale, în special pentru persoanele cu predispoziţie ereditară, este o necesitate primară.

Una din principalele priorităţi în prevenirea şi reducerea poverii HTA este asigurarea şi formarea unui comportament sănătos de viaţă prin reducerea impactului factorilor de risc modificabili( fumatul, alcoolul, alimentația nesănătoasa, activitatea fizică), dar să nu uităm că sunt și unii nemodificabili (vîrsta, rasa, ereditatea sau istoricul familial).

Fumatul. Întotdeauna când aprinzi o țigară se accelerează ritmul cardiac, iar presiunea arterială crește brusc. Nicotina și tot ceea ce conține țigară sânt considerate adevărate bombe pentru declanșarea anginei pectorale, infarctului, accidentului vascular cerebral.

Consumul exagerat de alcool. Specialiștii susțin că mai ales berea consumată în doze mari poate determina creșterea tensiunii. Vestea bună este că după încetarea consumului de alcool, HTA revine la normal. Un alt aspect important al prevenirii hipertensiunii arteriale este practicarea unui stil de viață activ. Exercițiile fizice reduc riscul cardiovascular și îmbunătăţesc valorile tensiunii arteriale (poate reduce tensiunea arteriale cu 4-5 mmHg – la normotensivi şi cu 10 mmHg – la hipertensivi). Se recomandă efectuarea de exerciții fizice timp de min 30 de minute pe zi, crescând treptat efortul (de la 3-5 ori pe săptămână). Alimentația nesănătoasă reprezintă și ea un factor de risc major în apariția hipertensiuni arteriale.

Cum efectuăm corect procedura de măsurare a tensiuni arteriale cu ajutorul unui tensiometru:

• Odihniți-vă 5 minute, înainte de a vă măsura tensiunea. Chiar și lucru la birou
• Nu consumați tutun și cafea timp de 1 oră înainte de măsurarea TA;
• Nu măsurați tensiunea, când simțiți nevoia imperioasă de a merge la WC. Vezica urinară plină poate duce la creșterea TA cu aproximativ 10 mm Hg;
• Măsurați TA în poziție așezat cu spatele drept;
• La folosirea unui tensiometru pentru încheietura mâinii , țineți manșeta la nivelul inimii. În cazul unui tensiometru pentru braț, manșeta se poziționează pe braț, mai sus de încheietura cotului
• Nu vorbiți și nu vă mișcați în timpul măsurătorii. Vorbitul poate crește TA cu aproximativ 6-7 mm Hg;
• Așteptați cel puțin 1 minut interval între 2 măsurători. În cazul în care există o diferență de 5 mm Hg sau mai mult între cele doua rezultate, faceți a 3-a măsurătoare;
• Nu veți consuma, în ziua măsurării, un medicament care provoacă secreția de adrenalină (ex: Epinefrina din descongestionantele nazale).

Măsuri de supraveghere, profilaxie şi intervenţie.

1. Efectuarea screening-ului populaţiei pentru depistarea precoce a persoanelor şi grupurilor cu risc în dezvoltarea HTA în dependenţă de vârstă, istoricul familial.
2. Autocontrolul TA la domiciliu
3. Respectarea unei alimentaţii corecte şi raţionale (restricţie hidro-salină, dietă mediteraneană)
4. Stoparea consumului de ţigări şi alcool
5. Practicarea regulată a activităţii fizice
6. Controlul stres-ului.

În România hipertensiunea reprezintă o problemă de sănătate publică din cauza prevalenţei sale crescute la populaţia adultă. Potrivit celui mai recent studiu al Societăţii Române de Hipertensiune, efectuat în 2016, SEPHAR III (“Studiu Epidemiologic asupra Prevalenţei Hipertensiunii Arteriale şi a Riscului Cardiovascular în România”), în ţara noastră hipertensiunea arterială este cauza cea mai răspândită a bolilor cardiovasculare şi este responsabilă pentru 62% din totalul deceselor. Societatea Română de Hipertensiune este afiliată Societăţii Europene de Hipertensiune şi dezvoltă programe de educare a populaţiei, în vederea îmbunătăţirii gradului de informare privind hipertensiunea arterială.