Am învățăt despre ariile protejate, conservarea patrimoniului local, schimbările climatice, soluții pentru reducerea conflictului om-urs

Chiar dacă a trecut ceva vreme, de când am participat la Școala de Mediu pentru Jurnaliști, revin acum cu impresii și exemple de bune practici, care pot fi multiplicate și în alte zone ale țării, dacă există oameni dedicați și preocupați de protecția mediului, a pădurilor și a tot ceea ce ne oferă ea, dar și de patrimoniul cultural, de tradițiile și obiceurile pe care, numai la români le întălnești.

Și, în cele trei zile de școală, am descoperit locuri și oameni noi, s-au legat prietenii și viitoare proiecte, pe care, să le implementăm împreună, pentru că avem ce arăta țării și lumii.

Gazde ne-au fost cei de la Rețeaua pentru Natura Urbană și Asociația Kogaion,  la Horses Nest, o locație superbă, pe care Andrei și Amalia, după ce s-au reîntors acasă, au transformat-o într-un adevărat ” colț de rai” unde se împletesc dragostea față de cai, de natură și produse tradiționale, locale.

Am fost cantonați în Geoparcul Oltenia de sub Munte, aspirant UNESCO, care se întinde pe o suprafață de  635 de kilometri pătrați, pe teritoriul a șase localități din Vâlcea, respectiv Vaideeni, Horezu, Costești, Bărbătești, Stoenești și Băile Olănești. În limitele Geoparcului Oltenia de sub Munte există 18 arii naturale protejate, inclusiv Parcul Național Buila-Vânturarița, pe lângă alte două situri Natura 2000 și 15 rezervații naturale.

De ani de zile, o mână de voluntari inimoși, continuă demersurile pentru obţinerea statutului de Geoparc UNESCO pentru „Oltenia de sub munte“ au demarat ca alternativă de dezvoltare durabilă pentru regiune, dar şi pentru a promova şi valorifica patrimoniul natural şi cultural unic al zonei. Totul a fost gândit în folosul comunităţii locale şi al vizitatorilor.

Timp de trei zile, alături de alți colegi jurnaliști, am participat la discuțiile în teren cu antreprenorii locali, de la Cerdacul din Livadă, Moara Viselor, Vaideeni Glamping și PGL Bucătăria Elenei.

Fiecare dintre antreprenorii locali ne-au povestit cum au început afacerea, impactul în comunitate și perspectivele de viitor.

De interes au fost și temele prezentante de organizatori, Florin Stoican de la Asociația Kogaion, despre cum influențează ariile protejate dezvoltarea locală și Irina Leca de la Studio Govora, cea care luptă alături de colegi săi, pentru revitalizarea patrimoniului stațiunii.

”La Govora, implicarea comunității și angajamentul civic sunt esențiale pentru conservarea și revitalizarea patrimoniului, după decenii de neglijare.  Prin programul cupolă Govora Heritage Lab, dezvoltăm scenarii de revitalizare a patrimoniului balnear neglijat, argumentând atât necesitatea ca el să fie reintegrat în cura balneară, cât și contribuția pe care acesta o poate aduce la sănătatea și starea de bine a turiștilor și comunității.

Govora Heritage Lab cuprinde o serie de proiecte experimentale care explorează dimensiunile urbane, sociale și economice înrădăcinate în patrimoniu. Inspirat de laboratoarele de patrimoniu ale proiectului Open Heritage12 și de Heritage Place Lab13 dezvoltat de ICCROM, programul caută soluții pentru revitalizarea patrimoniului balnear ca parte a peisajului terapeutic mai amplu al stațiunii” a ținut să declare Irina Leca.

De-a lungul celor trei zile, am învățat de la Bogan Candrea despre tehnologia Lidar de scanare și monitorizare a pădurii, iar de la George Gârbacea despre managementul silvic și provocările acestuia în contextul schibărilor climatice în pepiniere, păduri, despre previziunile climatice și impactul acestora asupra pădurilor.

Soluțiile pentru reducerea conflictelor om – urs ne-au fost prezentate de Ruben Iosif, biolog Fundația Conservation Carpathia.

În pădurea virgină din Parcul Bațional Buila Vânturarița, am discutat despre soluțiile bazate pe natură și impactul activitărilor miniere și al lucrărilor hidrotehnice asupra mediului. Ne-au mai susținut lecții și soluțiile bazate pe natură la ape  Ovidiu Ianculescu, directorul SGA Mureș și Adrian Dohotaru, autor al volumului colectiv ”Soluții bazate pe natură la Someș”.

În Vaideeni, tradițiile pastorale încă se mai păstrează vii, iar localinicii  se mândresc cu rădăcinile lor, ale mocanilor transilvăneni, care s-au refugiat în Oltenia de sub Munte, pentru a scăpa de asupritorii din imperiului habsburgic.

M-a impresionat  și ambiția cu care Bogdan Negomireanu, dincolo de dizabilitatea sa, și-a realizat visul de a-și ajuta semenii aflați în aceași situație.

În  Vaideeni Glamping  și-a investit toate economiile în a realiza acest resort,  unde conectează oamenii cu natura, la poalele Munților Căpățânii acolo unde, sălbăticia locului, puritatea aerului și liniștea care învăluie totul, creează o magie a naturii de care vă veți îndrăgosti iremediabil. „Corturile sunt concepute să poată găzdui turişti de la sfârşitul primăverii,  până la mijlocul lui octombrie și au o capacitate de 2 până la 3 persoane”, ne- a spus Bogdan.

În România, jurnalismul de mediu este o nișă firavă, puțin abordată în presa mainstream, de obicei în situații punctuale, precum: tăieri ilegale de păduri, accidente ecologice, conflicte om – urs, arderi de deșeuri etc. Există platforme specializate, precum greenreport.ro, pentru știri de mediu sau infoclima.ro, pentru schimbări climatice, emisiuni radio dedicate, precum: ecofrecvența sau misiunea verde, rubrici de mediu în cadrul unor redacții independente, precum scena9 și newslettere, precum noua grijă sau re:mediu.

Recent, România a adăugat două noi obiective culturale în patrimoniul universal UNESCO, ambele legate de Oltenia: Ansamblul Brâncuși de la Tg. Jiu și granițele romane din Dacia.

𝐂𝐮𝐦 𝐫𝐞𝐧𝐚𝐬̦𝐭𝐞 𝐭𝐫𝐚𝐝𝐢𝐭̦𝐢𝐚 𝐩𝐫𝐢𝐧 𝐚𝐧𝐭𝐫𝐞𝐩𝐫𝐞𝐧𝐨𝐫𝐢𝐚𝐭 𝐢̂𝐧 𝐎𝐥𝐭𝐞𝐧𝐢𝐚 𝐝𝐞 𝐬𝐮𝐛 𝐌𝐮𝐧𝐭𝐞?

Școala s-a desfășurat la Horses Nest, iar pentru documentare am mers alături de opt colegi  jurnaliști și alți invitați, lectori, în teren, să vizităm  proiecte-cheie care funcționează ca adevărate motoare ale dezvoltării locale: pensiunile Cerdacul din Livada,  Parc de aventura moara viselor, Vaideeni, jud valcea, Vaideeni Glamping și Punctul Gastronomic Local Bucătăria Elenei.

” Vedem cum Oltenia de sub Munte se pustiește, comunitățile îmbătrînesc, monumentele cad în paragină iar  poveștile se pierd. Geoparcul Oltenia de sub Munte încearcă să le promoveze, să le valorifice, să dezvolte zona. Geoparcul se bazează în primul rînd pe inițiative și parteneriate locale, adică pe adunarea oamenilor locului la aceeași masă, pentru a găsi împreună cele mai bune soluții pentru ei, oaspeți și locurile gazdă pentru toți. Este deci mai important traseul de ajungere la statutul de Geoparc Internațional UNESCO, fiindcă acest parcurs ne va arăta cine suntem, cîți suntem și ce vrem, la aceeași masă. Abia apoi, trebuie să avem grijă ce facem mai departe cu acest statut. Geoparcul e o convenție, la fel ca granițele lui. Chiar dacă raportăm totul numai la oameni, orice lucru de pe lumea asta are valoarea pe care noi, oamenii, i-o dăm. Deci și Geoparcul Oltenia de sub Munte va avea valoarea,  pe care noi dorim să i-o dăm. Oltenia de sub Munte e deja acolo. Ce facem însă noi cu ea? Ce valoare are ea pentru noi?

Pentru noi, este mai important drumul către obținerea statutul UNESCO, decât eticheta în sine. Drumul acesta prin Oltenia de sub Munte nu este tocmai lin, dar suntem convinși că statutul UNESCO, ne poate duce spre un viitor mai bun. Noi am demonstrat că vrem și putem, ei că nu vor pentru că pot să se opună. Când vom reuși să colaborăm și să lucrăm împreună, vom fi cu adevărat pregătiți să primim eticheta UNESCO,  pentru ceea ce numim ACASĂ ” a conchis Florin Stoican, una dintre gazdele noastre.

Evenimentul a fost organizat în cadrul programului ”Comunități rurale și urbane împreună pentru conservare și dezvoltare durabilă”, susținut de BRD Groupe Société Générale.

Promovarea zonei  sub un brand puternic,  o poate transforma  într-o destinație turistică  permanentă  și poate aduce prosperitate și bunăstare pentru toate comunitățile.

Au fost trei zile în care am învățăt despre ariile protejate, conservarea patrimoniului local, schimbările climatice, soluții pentru reducerea conflictului om-urs.

Voi reveni și cu alte materiale, în care,  o să prezint alte obiective de interes, pe care le-am vizitat pe parcursul celor trei zile, la Școala de Mediu pentru Jurnaliști.

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media