Ambiția autorităților ruse este de a contesta ordinea politică și de securitate născută după Războiul Rece

Coordonarea strânsă dintre Uniunea Europeană și Statele Unite cu privire la evoluțiile recente legate de Rusia și Ucraina continuă la cel mai înalt nivel.

După discuțiile informale ale miniștrilor de Externe și ai Apărării din statele membre UE săptămâna aceasta la Brest (Franța), Înaltul Reprezentant al UE pentru Politică Externă și de Securitate și Vicepreședintele Comisiei Europene Josep Borrell a vorbit cu secretarul de stat al SUA Antony J. Blinken sâmbătă.

Ei au discutat despre consolidarea militară a Rusiei în jurul Ucrainei și s-au informat reciproc despre ultimele angajamente diplomatice în jurul încercărilor Rusiei de a redefini aranjamentele de securitate în Europa. Înaltul Reprezentant Borrell și secretarul Blinken au respins inițiativa Rusiei de a reconstrui sferele de influență în Europa și și-au subliniat determinarea de a continua consultările intense cu privire la aceasta și alte probleme între SUA și UE – prezentând un front transatlantic puternic, clar și unit. Înaltul Reprezentant Borrell și secretarul Blinken au reafirmat sprijinul pentru suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Ucrainei și au subliniat necesitatea ca Rusia să detensioneze și să pună în aplicare pe deplin acordurile de la Minsk. Ei au analizat pregătirile în curs de măsuri descurajatoare și a unei reacții internaționale puternice cu consecințe masive pentru Rusia în cazul oricărei agresiuni ulterioare împotriva Ucrainei. Ei au repetat, de asemenea, că UE și SUA rămân deschise dialogului cu Rusia, dar niciodată în detrimentul libertății, suveranității, independenței membrilor comunității transatlantice și a partenerilor acestora sau în detrimentul respectării valorilor fundamentale și obligațiilor internaționale relevante. Miniștrii de externe ai statelor membre UE au convenit vineri, la Brest, să consolideze în continuare coordonarea cu Statele Unite, cu NATO și să consolideze cooperarea Uniunii Europene în cadrul OSCE și au însărcinat HRVP să coordoneze aceste activități.

Rusia a adresat Statelor Unite și NATO propuneri privind viitorul securității în Europa care contravin principiilor arhitecturii europene de securitate. Ele sunt însoțite de o consolidare militară la granița cu Ucraina și de amenințarea deschisă a Rusiei de a întreprinde acțiuni militare dacă aceste cerințe nu sunt îndeplinite. „Două lucruri sunt clare: trebuie să ajungem la o poziție unită a UE și trebuie să ne justificăm rolul, sprijinindu-l cu piste concrete de acțiune, adică nu doar pe ceea ce gândim sau ne dorim, ci și pe ceea ce intenționăm să facem”.

Lucrând cu SUA și NATO, UE trebuie să definească acum ce putem face pentru a menține ordinea de securitate a Europei și principiile care stau la baza acesteia – care sunt în mod clar amenințate astăzi. Această problemă se află în fruntea agendei reuniunii miniștrilor UE de externe și apărării de la Brest săptămâna aceasta. La acea întâlnire, două lucruri sunt clare: trebuie să ajungem la o poziție unită a UE și trebuie să ne fundamentam rolul, susținându-l cu piste concrete de acțiune, adică nu doar pe ceea ce gândim sau ne dorim, ci și pe ceea ce intenționăm să facem. do.

Ambiția autorităților ruse este de a contesta ordinea politică și de securitate născută după Războiul Rece. Moscova dorește să revină asupra actului fondator NATO-Rusia din 1997, care a însoțit extinderea NATO în Europa Centrală și de Est; Carta de la Paris din 1990, care a codificat principiile securității europene după încheierea Războiului Rece. Există trei principii pe care Rusia le-a acceptat anterior și pe care acum le pune sub semnul întrebării. Primul este dreptul fiecărui stat de a alege în mod liber să aparțină sau să nu aparțină unei organizații internaționale și să fie parte la tratate sau alianțe, așa cum este recunoscut de Carta de la Paris. Contestând acest principiu fundamental, Moscova acționează ca o putere revizionistă. În ochii Rusiei, această interdicție nu s-ar aplica numai țărilor din fosta Uniune Sovietică, ci și statelor membre UE precum Suedia sau Finlanda. „Rusia nu face doar afirmații, ci însoțește acest lucru cu o presiune militară crescândă la granița cu Ucraina și prin amenințarea Kievului cu o nouă intervenție, dacă cerințele sale nu sunt îndeplinite pe deplin”. Al doilea și al treilea sunt neutilizarea forței și respectarea integrității teritoriale a tuturor statelor. Rusia încalcă aceste trei principii fundamentale în Ucraina, așa cum a făcut deja în Georgia. Și Rusia nu face doar afirmații, ci însoțește acest lucru cu o presiune militară crescândă la granița cu Ucraina și prin amenințarea Kievului cu o nouă intervenție, dacă cerințele sale nu sunt îndeplinite pe deplin. În plus, Rusia vrea să înfățișeze Uniunea Europeană ca fiind irelevantă și să impulsioneze o decuplare strategică între Statele Unite și Europa. De asemenea, caută să acceptăm ca acesta să aibă o influență decisivă asupra Ucrainei și Belarusului, ca să nu mai vorbim de Asia Centrală. Faptul că Asia Centrală este inclusă în perimetrul declarat al securității ruse confirmă că problema NATO este un pretext, întrucât niciun stat din Asia Centrală nu este candidat la aderarea la NATO. Pe scurt, reconstituirea glacisului geopolitic sovietic din Europa și încercarea unei decuplari între Statele Unite și Europa ar putea fi obiectivele strategice ale Moscovei.

”Sunt clar inacceptabile. Dar de ce ar trebui să mai discutăm despre acestea cu Moscova? În primul rând, pentru că a nu discuta nu ajută niciodată.

În timpul reuniunilor informale ale miniștrilor de externe și apărării de la Brest din această săptămână, vom lucra la rolul și contribuția precisă a UE. Trebuie să venim cu poziții clare cu privire la ceea ce dorim să obținem în aceste discuții privind arhitectura de securitate a Europei și, chiar mai mult, cu acțiuni și contribuții clare. Pentru a atinge acest scop, noi, europenii, trebuie să fim uniți și să ne formulăm răspunsul în cazul în care Rusia își îndeplinește amenințările la adresa Ucrainei sau a ordinii de securitate europene mai larg. Când vine vorba de fond, se poate discuta cu Rusia despre aranjamentele de securitate din Europa și despre cum să le îmbunătățească. Prima sarcină va fi revenirea la principiile generale ale arhitecturii de securitate așa cum derivă din Carta de la Helsinki, Carta de la Paris, acordul NATO-Rusia sau documentul OSCE de la Viena privind măsurile de consolidare a încrederii. Al doilea este stabilirea unui mecanism mai eficient de gestionare a crizelor cu Rusia, un domeniu în care UE are o experiență mare. Cu bună-credință, ar trebui să se poată face progrese în acest domeniu” a ținut să afirme vicepreședintele Comisiei Europene Josep Borrell.

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media