Ancheta tragediei din Bucegi scoate la iveală noi detalii. De ce s-au prăbușit cei patru alpiniști și ce încearcă acum să afle procurorii

Ancheta privind accidentul produs în Masivul Caraiman, în zona Văii Albișoarei, continuă, iar primele informații conturează un lanț de evenimente care a dus la moartea unei femei de 36 de ani și la rănirea altor trei alpiniști.

Victima era medic stomatolog la o clinică din București și participa, alături de ceilalți membri ai grupului, la un curs practic de alpinism. Cei patru se aflau într-o coborâre în rapel când punctul de ancorare folosit pentru asigurare a cedat, iar întregul grup s-a prăbușit aproximativ zece metri pe versantul stâncos.

Intervenția salvatorilor a fost una dificilă, fiind mobilizate echipe Salvamont, elicoptere SMURD și un elicopter Black Hawk pentru recuperarea victimelor.

Curs organizat de Clubul Alpin Român

Potrivit informațiilor apărute în anchetă, participanții făceau parte dintr-un atelier de inițiere și perfecționare organizat de Clubul Alpin Român, intitulat „Atelier de Scrambling”. Programul era destinat membrilor clubului și avea ca obiectiv însușirea tehnicilor de deplasare și asigurare pe teren accidentat.

Coordonatorul cursului, un alpinist cu experiență și ghid montan, se afla împreună cu grupul în momentul accidentului. Acesta a fost rănit și transportat la spital, urmând să fie audiat de anchetatori după externare.

Ce a provocat prăbușirea

Primele concluzii indică faptul că accidentul s-a produs după ce a cedat punctul de ancorare folosit în timpul coborârii. Este vorba despre un piton, o piesă metalică introdusă în fisurile stâncii pentru realizarea unui punct de asigurare.

În momentul în care acesta s-a desprins din perete, toți cei patru alpiniști, aflați în același sistem de ancorare, au căzut în gol.

Anchetatorii încearcă acum să stabilească dacă pitonul fusese montat în ziua respectivă de participanți sau dacă era unul mai vechi, rămas pe traseu și reutilizat.

Întrebarea-cheie a anchetei: de ce exista un singur punct de asigurare?

Una dintre principalele direcții ale anchetei vizează modul în care a fost realizată asigurarea grupului.

Specialiști în salvare montană atrag atenția că, în alpinismul clasic, un amaraj destinat coborârii în rapel este realizat, de regulă, din cel puțin două puncte independente de ancorare, tocmai pentru a exista o rezervă în cazul cedării unuia dintre ele.

Salvamontiștii explică faptul că utilizarea unui singur piton ca punct unic de susținere crește considerabil riscul producerii unui accident, mai ales dacă rezistența acestuia nu este verificată înainte de utilizare.

Anchetatorii vor încerca să stabilească dacă au fost respectate toate procedurile de siguranță și dacă alegerea sistemului de asigurare a contribuit la producerea tragediei.

Expertize tehnice asupra echipamentului

Polițiștii și procurorii au ridicat echipamentul folosit în timpul ascensiunii, urmând ca specialiștii să efectueze expertize tehnice asupra pitonului, corzilor, carabinierelor și celorlalte dispozitive utilizate.

Rezultatele acestor analize ar putea clarifica dacă accidentul a fost provocat de cedarea materialului, de modul de montare a ancorei sau de o eroare de utilizare.

În paralel, vor fi audiați participanții răniți și organizatorii activității pentru a reconstitui exact succesiunea evenimentelor.

Dosar penal pentru ucidere din culpă

Inspectoratul de Poliție Județean Prahova a deschis un dosar penal pentru ucidere din culpă și vătămare corporală din culpă. Cercetările sunt coordonate de procurori, care încearcă să stabilească dacă există persoane care au încălcat normele de siguranță sau dacă tragedia a fost rezultatul unui accident imposibil de evitat.

Până la finalizarea anchetei, autoritățile nu au stabilit oficial responsabilitatea vreunei persoane.

Un nou semnal de alarmă privind siguranța pe munte

Accidentul din Bucegi readuce în atenție importanța respectării regulilor de securitate în alpinism, chiar și în cadrul cursurilor organizate. Specialiștii subliniază că verificarea permanentă a punctelor de ancorare, utilizarea unor sisteme redundante de asigurare și evaluarea atentă a stării echipamentului sunt măsuri esențiale pentru reducerea riscului unor accidente grave în teren montan.

Oana Grigore

”Oamenii ar vrea ca binele să li se întâmple, să li se ofere de-a gata, fără ca ei sa facă ceva pentru el. Ori așa ceva nu se poate! Nimic nu se face fără noi, fără participarea noastră. Starea de bine apare abia după ce am experimentat starea de rău. Abia după ce am văzut ce nu ne place, ce ne doare, ce ne face să suferim, abia atunci înțelegem că nu mai vrem și începem să ne căutam binele. Insă binele îl găsim doar în legatura noastră cu creatorul, cu Dumnezeu.” http://oficialmedia.com/de-ce-au-oamenii-nevoie-de-repere/