Știri din Târgoviște, Dâmbovița, România.

”Aș vrea să nu se uite niciodată semnificația acestui Tratat și să se predea generațiilor tinere”

”Responsabilitatea celor care au condus si vor conduce România este să lupte pentru unitatea românilor, suveranitatea și independența statului român!”

Europarlamentarul PUSL, Maria Grapini, membru în grupul S&D, a transmis un mesaj cu ocazia împlinirii a 103 ani de la semnarea Tratatului de la Trianon.

“Astăzi, când se împlinesc 103 ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, aș vrea să nu se uite niciodată semnificația acestui Tratat și să se predea generațiilor tinere, în școli și facultăți, ore și cursuri despre importanța tratatului. Din păcate, istoria se uită prea ușor și cred că responsabilitatea celor care, de-a lungul vremii, au condus și vor conduce România este să lupte pentru unitatea românilor, suveranitatea și independența statului român. Trebuie să fim recunoscători tuturor celor care, prin eroism, jertfă, abilitate politico-diplomatică și demnitate românească au făcut posibil acest moment istoric esențial pentru devenirea Națiunii Române reîntregite! Urez “La mulți ani, României!” și tuturor românilor din țară și de pe alte meleaguri!”, a subliniat eurodeputatul Maria Grapini.

Tratatul de la Trianon a făcut parte din seria tratatelor încheiate la finalul Primului Război Mondial, celelalte fiind tratatele de pace încheiate de Puterile Aliate cu Germania (la Versailles, în 28 iunie 1919), Austria (la Saint Germain en Laye, în 10 septembrie 1919), Bulgaria (la Neuilly, în 27 noiembrie 1919) și cu Turcia (la Sèvres, semnat la 4 iunie 1920 și repudiat apoi, fiind înlocuit cu tratatul de la Lausanne).

Tratat-de-pace-Trianon-1920-–-text-integral-97p

Tratatul de la Trianon (semnat la 4 iunie 1920) stabilește granițele după Primul Război Mondial. Acesta reprezintă o pagină esențială a istoriei națiunii române, care a îmbrăcat forma unui tratat de pace încheiat de 16 Puteri Aliate și Asociate, între care și România, cu Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în Primul Război Mondial. Prin conținutul acestui tratat de pace Marile Puteri recunoșteau Unirea Transilvaniei (și a părții răsăritene a Banatului) cu România, respectiv voința românilor exprimată la 1 Decembrie 1918 și respectiv Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia.

Tratatul de la Trianon a consacrat realizarea dreptului la autodeterminare al națiunilor din Dualitatea Austro-Ungară, potrivit principiului consacrat internațional de Președintele Statelor Unite ale Americii, Woodrow Wilson. A fost cazul românilor majoritari din Transilvania, dar și altor națiuni, precum cehoslovacii, sârbii, croații și slovenii, ceea ce a permis apariția și recunoașterea unor state noi, independente.

Pentru România, Tratatul de pace menționat a însemnat nu doar recunoașterea politică și juridică internațională a Unirii Transilvaniei cu Patria Mamă, ci și confirmarea drepturilor politice și civile ale românilor care constituiau populația majoritară în acest teritoriu, drepturi de care românii nu beneficiaseră anterior în Imperiul Austro-Ungar.

Prin acest tratat, se recunoaște reîntregirea teritorială și națională a României prin Unirea de la 1 Decembrie 1918. Tratatul de la Trianon, consfințește includerea Transilvaniei și părții de răsărit a Banatului, în cadrul teritoriului României.

A fost începutul unei noi epoci istorice pe care cei de atunci și-o doriseră. Referindu-se la realizarea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, istoricul Nicolae Iorga spunea : „Omagiul nostru trebuie să se îndrepte către toți românii, de la cel mai înalt grad militar și politic până la ultimul țăran îmbrăcat în haine militare.”

Personalități istorice de peste ocean, membri ai comisiei de investigare americane recunoșteau : „Românii trăiesc astăzi pe locurile unde au trăit cu cincisprezece secole în urmă, strămoșii lor daci și romani.”

Parlamentul României a adoptat pe data de 13 mai 2020 un proiect de lege al PSD care prevede declararea Zilei de 4 iunie drept “Ziua Tratatului de la Trianon”.