Știri din Târgoviște, Dâmbovița, România.

Astăzi sărbătorim Ziua Națională a Portului Tradițional

E o tradiție mai veche, de demult,

Toți oamenii purtau doar portul nostru SFÂNT

La sărbători și la biserică mergeau,

Îmbracați doar în straie, în portul popular.

Izvorâte din experienţă şi înţelepciune de viaţă, din bucurie şi din durere, din năzuinţele şi dorurile românului, din setea de linişte sau din dragostea pentru frumos, elementele de cultură şi tradiţiile populare, creează punţi de legătură între generaţii. Tradiţiile, obiceiurile, portul popular şi folclorul sunt comori inestimabile care definesc un popor, făcându-l unic, statornic, nemuritor.

Legea a fost inițiată de Maria Grapini Europarlamentar

CAFA a sărbătorit la Constanța, Ziua Națională a costumului popular din România, instituită prin Legea 102/2015. Puțini sunt cei care știu de acest act normativ și prea puține autorități locale și nu numai, marchează acest eveniment, propus spre manifestare, în a doua duminică a lunii mai.

Se spune că hainele tradiționale vin ca o aură asupra celui care le poartă, aduc noroc și bunastare. Acest lucru se datorează puterii trecutului, a strămoșilor și a conexiunii puternice create prin hainele portului tradițional romanesc. Costumul popular era taina sufletului femeii, cea care a creat de-a lungul timpului adevărate capodopere la lumina opaițului, în iernile lungi ale veacurilor trecute.

În timpul lucrului, femeile spuneau o rugăciune ortodoxă pentru comunicare cu divinitatea: „Cămara Ta Mântuitorule, o văd împodobită. Şi îmbrăcăminte nu am ca să intru într-însa. Luminează-mi haina – taina sufletului meu! Și mă mântuieşte, Mântuitorul meu”.

Portul popular este recunoscut în mod unanim de comunitatea ştiinţifică şi culturală din ţară şi din străinătate ca fiind unul din elementele definitorii ale culturii naţionale, şi implicit, un element al identităţii naţionale. Prin unitatea în diversitate ,de care dă dovadă structura portului popular se poate consolida ideea că realizarea unei convieţuiri şi cooperări interstatală este posibilă.

Pot să spun că suntem unici în lume, în ceea ce privește această comoară inestimabilă, pentru că încă se perpetuează de la neam, la neam, dându-ne o identitate aparte în cadrul Uniunii Europene.

Deși când spunem tradiții, ne gândim la lucruri ce se făceau odinioară, sunt locuri în România unde se păstrează încă vii tradițiile, meșteșugurile, folclorul, costumul popular românesc și toate obiceiurile ce erau atât de obișnuite traiului zilnic și, care, astăzi trebuie considerate adevărate comori ale istoriei noastre.

Iar atunci când încă există oameni devotați păstrării acestor tradiții și obiceiuri, putem să spunem că suntem, încă, un popor salvat, deoarece, alături de colegii din CLUBUL DE PRESĂ, de partenerii din ansamblurile și artiștii pe care i-am promovat și de toți iubitorii de tradiții românești, am organizat evenimente care s-au bucurat de aprecierea publicului, telespectatorilor sau cititorilor.