Ateliere de lucru pe teme de urbanism, la Consiliul Județean Dâmbovița

Consiliul Judeţean Dâmboviţa implementează proiectul „DINAMIC – Dâmboviţa – interacţiuni la nivel administrativ între modernizare, interconectivitate, competenţe”, cod SMIS 135834, finanțat prin Programul Operațional Capacitate Administrativă, Axa prioritară 2. Administrație publică și sistem judiciar – accesibile şi transparente, Obiectivul specific 2.1 Introducerea de sisteme și standarde comune în administrația publică locală, ce optimizează procesele orientate către beneficiari în concordanță cu SCAP, cererea de proiecte POCA/661/2/1 (CP13/2019 pentru regiunile mai puțin dezvoltate) Fundamentarea deciziilor, planificare strategică și măsuri de simplificare pentru cetățeni la nivelul administrației publice locale din regiunile mai puțin dezvoltate.

Valoarea totală a proiectului este de 3.818.234,07 de lei (inclusiv TVA). Din aceasta, suma de 76.364,67 de lei (inclusiv TVA) este cofinanțarea Consiliului Județean Dâmbovița, de 2% din valoarea eligibilă a proiectului.

Obiectivul general al proiectului îl constituie creşterea calității actului administrativ, la nivelul UAT Județul Dâmbovița, atât prin consolidarea procesului de planificare strategică, cât și prin implementarea măsurilor de simplificare și modernizare a procedurilor administrative.

Rezultatele proiectului:

  • Mecanisme și proceduri standard, implementate la nivel local, pentru fundamentarea deciziilor şi planificarea strategică pe termen lung; două documente de planificare strategică elaborate la nivelul UAT Judeţul Dâmbovița (Elaborarea strategiei de dezvoltare a serviciilor sociale din Județul Dâmboviţa 2021 – 2027 și Planul Strategic Instituţional 2021 – 2023);
  • Implementarea de proceduri simplificate, al căror scop este reducerea birocraţiei pentru cetăţeni, la nivel local, corelate cu Planul integrat de simplificare a procedurilor administrative pentru cetățeni;
  • Procese și proceduri simplificate, la nivelul UAT Județul Dâmbovița, pentru serviciile gestionate partajat (urbanism, asistenţă socială), inclusiv accesibilizarea website-ului pentru persoane cu dizabilități;
  • O arhivă modernizată la nivelul UAT Județul Dâmbovița;
  • Îmbunătățirea cunoștințelor şi abilităților personalului autorităţilor şi instituţiilor publice locale în vederea sprijinirii măsurilor / acţiunilor vizate de acest obiectiv specific;
  • Îmbunătățirea cunoştinţelor şi abilităţilor personalului din cadrul UAT Județul Dâmbovița.

La nivelul UAT Județul Dâmbovița, ca urmare a implementării proceselor și procedurilor simplificate pentru serviciile gestionate partajat (urbanism, asistență socială), inclusiv accesibilizarea website-ului pentru persoane cu dizabilități, în perioada 20 – 22 iunie 2022, la sediul Consiliului Județean Dâmbovița, sala Unirii, se desfășoară ateliere de lucru pe teme de urbanism. La acestea participă reprezentanți ai Unității Administrativ-Teritoriale Județul Dâmbovița, precum și reprezentanți ai autorităților publice locale din județ.

Din partea Consiliului Județean Dâmbovița, sunt prezenți: Dănuț Nicolae Popa Stănescu, secretarul general al județului, Gilia Valeriu Florin, șef serviciu – Direcţia Strategii, Programe și Investiții, arhitectul-şef al județului, Teodor Bâte, membrii unității de implementare a proiectului, reprezentanți ai Direcţiilor Urbanism și Amenajarea Teritoriului, și Strategii, Programe și Investiții.

În cadrul atelierelor de lucru, se diseminează rezultatele proiectului și este prezentată soluția informatică de urbanism dezvoltată și operaționalizată la nivelul Consiliului Județean Dâmbovița, care include digitalizarea serviciului public partajat în scopul proiectului, permițând astfel completarea cererilor sub formă de formulare electronice și transmiterea acestora pe cale electronică, cu posibilitatea încărcării de documente scanate asociate și eliberării de documente cu valoare juridică (caz în care emiterea de exemplare originale este asociată cu semnătura electronică calificată). De asemenea, prin această aplicație, s-au implementat servicii electronice complexe (transmitere integral electronică a dosarelor aferente solicitărilor, precum și primirea electronică a răspunsurilor sau a documentelor solicitate, cu sau fără semnătură electronică).

Aplicaţia va permite solicitarea diverselor acte administrative – autorizaţii / avize şi / sau acorduri specifice urbanismului (ex: certificat de urbanism, autorizaţie de construire, autorizaţie pentru lucrările de organizare de şantier, solicitări de prelungire a certificatelor de urbanism / autorizațiilor de construire etc.). Sistemul gestionează activitatea departamentului de urbanism al Consiliului Județean Dâmbovița și al fiecărui UAT din Județul Dâmbovița, folosind tipuri de documente (autorizații, certificate etc.) cu un format generat dinamic, modificabil de către utilizator prin definirea de șabloane și de atribute multiple, în funcție de nevoile evolutive ale clientului.

Aplicația va optimiza fluxurile de lucru și va eficientiza activitatea departamentului de urbanism al Consiliului Județean Dâmbovița și, implicit, al fiecărui UAT din Județul Dâmbovița.

 

Compartimentul Imagine, Relații Externe,

Consiliul Județean Dâmbovița

 

Distribuie acest articol Oficial Media
Share

In atentia ta

Mesajul prim-ministrului României, Nicolae-Ionel Ciucă, transmis cu ocazia comemorării Pogromului de la Iași Comemorăm astăzi unul dintre cele mai tragice episoade din istoria noastră națională. Pogromul de la Iași, din vara lui 1941, din capitala Moldovei este, totodată, cunoscut drept cel mai mare masacru antisemit de pe teritoriul României din epoca modernă. Acum 81 de ani, femei, bărbați, copii, fără nicio vină, au devenit victimele unei politici antisemite genocidale și ale unor decizii politice și militare care au schimbat pentru totdeauna istoria orașului, structura demografică și conviețuirea cu un trecut interetnic și religios de sute de ani. Hărțuite, umilite, torturate, lovite cu bestialitate, urcate în trenuri de marfă, despărțite de propriile familii, împușcate sau ucise prin metode brutale, aruncate în gropi comune, victimele Pogromului de la Iași au nevoie de o comemorare permanentă din partea statului și a societății. Trebuie să continuăm să vorbim, să cercetăm, să investigăm atent, să punem întrebări, să identificăm probe documentare și răspunsuri pentru felul în care autoritățile din acea vreme, militare, administrative și civile s-au angrenat într-o operațiune de o amploare fără precedent, care a deschis calea deportărilor de mai târziu, masacrelor, barbariilor de neimaginat și sutelor de mii de crime împotriva populației evreiești. Pogromul de la Iași a schimbat cursul istoriei și în doar câteva zile peste 13.000 de evrei au pierit, iar alte mii au rămas cu traume pentru tot restul vieții. Am spus-o deseori, Holocaustul a fost cea mai mare tragedie a umanității din toată istoria noastră globală, unde dezumanizarea, crima, folosirea instituțiilor și birocrației statului pentru eliminarea a milioane de oameni au făcut ca nimic să nu aibă precedent în trecutul nostru de la acel moment. Amploarea, organizarea, desfășurarea și consecințele Pogromului de la Iași ne îndeamnă la o reflecție, o asumare a responsabilităților și o rememorare continuă a faptelor, o atitudine de recunoaștere și condamnare a participării României în Holocaust. Dar ne îndeamnă să privim și la gesturile de solidaritate care au salvat vieți importante și au dat sens umanității. În bilanțul celor peste opt decenii de la tragedia evreilor ieșeni și români identificăm perioade întregi de ocultare, de relativizare și de minimizare a responsabilităților atât înainte, cât și după 1989, dar și evoluții încurajatoare care ne dau speranțe pentru anii și deceniile viitoare. Vreau să felicit și să subliniez rolul pozitiv jucat de administrația de la Iași în ultimii ani în promovarea și protejarea memoriei victimelor Pogromului. Ceremoniile, evenimentele comemorative, acordarea unor nume legate de desfășurarea evenimentelor din 1941 unor locuri publice, acordarea titlurilor de cetățean de onoare supraviețuitorilor, dar mai ales realizarea unui muzeu memorial în clădirea și curtea fostei chesturi de poliție, toate acestea reprezintă repere și exemple pentru felul în care trecutul este asumat, memoria victimelor este protejată și educația civică este răspândită și popularizată. România a făcut progrese impresionante în ultimele două decenii în domeniul memoriei Holocaustului, lucru recunoscut de forurile internaționale și de partenerii noștri euroatlantici. Un stat puternic își asumă trecutul și cu cât vorbește mai deschis despre acesta, cu cât devine mai rezilient în fața vulnerabilităților contemporane, a teoriilor conspirative și a propagandei revizioniste. Încurajez, în continuare, autoritățile locale și centrale să marcheze acest eveniment și datele din istoria noastră care vorbesc deopotrivă despre asumare și responsabilități. Ca prim-ministru al României, reafirm cu această ocazie angajamentul ferm și total al Executivului pe care îl conduc pentru promovarea politicilor memoriei Holocaustului, combaterea antisemitismului, pentru susținerea educației despre Holocaust și a cercetării, pentru sprijinirea supraviețuitorilor, prin instituțiile, reprezentantul special al Guvernului, Institutul Elie Wiesel, coordonatorul grupului interministerial și toți ceilalți actori implicați. Comitetul interministerial pe care l-am format pentru monitorizarea implementării primei strategii naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură are un rol pivotal. Este un instrument care angajează toate instituțiile responsabile, lucrează aplicat și mă informează permanent asupra modului în care administrația răspunde planului de măsuri pe care-l punem în aplicare și care va produce – am deplină încredere – schimbări cu impact în societate. Astfel, misiunea administrației și a instituțiilor în ceea ce privește angajamentele asumate de România în materia protejării victimelor Holocaustului este una precisă. De aceea, este foarte important ca, în perioada imediat următoare, Ministerul Educației să se aplece cu atenție asupra construirii programei care va sta la baza disciplinei „Istoria Evreilor. Holocaustul” pe care Parlamentul a votat-o cu o largă majoritate, iar Președintele României a promulgat-o, marcând astfel o voință politică și civică apreciabilă în direcția educației privind Holocaustul și pentru prevenirea atrocităților, promovării toleranței, diversității, spiritului civic. Încurajarea și susținerea universităților pentru a îmbunătăți și crea noi programe de studii în aceste domenii este fundamentală, iar dezvoltarea unor proiecte educaționale și culturale care să contribuie la creșterea rezilienței României în fața pericolelor reprezentate de antisemitism, xenofobie, discriminare, discurs instigator la ură trebuie să constituie, în continuare, o prioritate pentru actorii responsabili. În același timp, este nevoie ca legislația care condamnă antisemitismul, negarea Holocaustului, promovarea persoanelor condamnate pentru crime de război sau discursul instigator la ură să fie însușită și aplicată mai bine de către cei care au această datorie. Totodată, este esențial ca istoricii și cercetătorii să aibă, în continuare, acces cât mai larg la documentele și arhivele care scot la lumină crimele și abuzurile regimurilor totalitare. Toate aceste eforturi contribuie la schimbarea în bine a țării și la imaginea României în lume, dovedind, în același timp, că progresele realizate de țara noastră în această direcție sunt profunde și substanțiale. În actualul context, marcat de amenințări directe și de război la granițe, de crize succesive provocate, trebuie să reafirmăm importanța valorilor comune pe care s-a construit baza societăților moderne de astăzi, în special după cel de-al Doilea Război Mondial, dar și România euro-atlantică în ultimele decenii. Libertatea, susținerea principiilor democratice, egalitatea, respectul pentru drepturi civile, diversitate și alegeri individuale trebuie să fie apărate în fiecare zi de stat, cetățeni și instituții. Ele au nevoie de solidaritatea noastră, de reacția profundă a fiecăruia dintre noi nu doar pentru a le apăra, dar și pentru a respinge pericole precum discursul instigator la ură, distorsionarea faptelor trecutului și revizionismul istoric. În final, aș vrea să subliniez, încă o dată, că lecțiile trecutului și, deopotrivă, ale prezentului ne spun, zi de zi, că memoria atrocităților, identificarea autorilor și comemorarea victimelor constituie o responsabilitate fără sfârșit. Iar istoria Pogromului de la Iași și a victimelor sale trebuie să fie un astfel de reper. Să ne amintim de toţi cei care au pierit în Pogromul de la Iași și în timpul Holocaustului şi să ne rugăm în fiecare zi ca memoria lor să rămână neștearsă!