Au fost desemnați câștigătorii concursului național „Tinerii și siguranța alimentelor – PolySafeFood“

Facultatea de Chimie Industrială și Ingineria Mediului din cadrul Universității Politehnica Timișoara a stabilit, câștigătorii concursului național „Tinerii și siguranța alimentelor – PolySafeFood“, ediția a III-a, derulat sub egida campaniei de conștientizare a importanței siguranței alimentelor inițiată de Organizația Mondială a Sănătății și Organizația pentru Alimentație și Agricultură, având ca mesaj „Siguranța alimentelor este responsabilitatea tuturor” iar ca temă principală în anul 2022 – „Alimente mai sigure, o sănătatea mai bună”.
Principalele obiective sunt favorizarea unui comportament responsabil al consumatorului, dezvoltarea abilităților de comunicare și colaborare, a gândirii critice și creative, cultivarea interesului pentru domeniul științei alimentelor, cu accent pe chimie, precum și dobândirea de noi cunoștințe. Fiind organizat cu ocazia Zilei Mondiale a Siguranței Alimentelor, prin acest concurs s-a dorit informarea și implicarea a cât mai multor persoane în diseminarea importanței informațiilor legate de siguranța alimentelor și, implicit, a acțiunilor și măsurilor care se pot lua la nivel individual pentru a diminua riscurile asociate cu alimentele care nu prezintă siguranță pentru consum.
În vederea concursului, tineri din toată țara au transmis, în cursul lunii mai, la Facultatea de Chimie Industrială și Ingineria Mediului din cadrul Universității Politehnica Timișoara, proiectele sub forma unui poster și a unui video de prezentare de 5 minute, tematicile fiind următoarele:
Tematica pentru elevii claselor V-VIII:
1. Materii prime sigure pentru alimente sănătoase;
2. Alimente sigure dar și valoroase nutritional;
3. Informațiile prezentate pe eticheta produselor alimentare și siguranța alimentelor;
4. Aditivi alimentari și ingrediente natural;
5. Un traseu sigur pentru alimente până la consumator .
Tematica pentru elevii claselor IX-XII:
1. Materii prime sigure pentru alimente sănătoase;
2. Alimente sigure dar și valoroase nutritional;
3. Siguranța alimentelor și comportamentul consumatorului în condițiile pandemiei COVID-19;
4. Aditivi alimentari și ingrediente natural;
5. Ambalaje inteligente și sigure.
Jurizarea s-a realizat pe baza conținutului proiectului și a prezentării video a acestuia, de către o comisie formată din cadre didactice din Facultatea de Chimie Industrială și Ingineria Mediului și un reprezentant al Ligii Studenților Chimiști din Timișoara.
În urma jurizării au fost acordate diplome, premii și mențiuni, pe categorii:
Clasele V-VIII
Premiul I – Ilade Iustin, Școala Gimnazială Valea Seacă, Iași, pentru proiectul „Mănânc sigur… Sigur sunt sănătos!”;
Premiul II – Caracaleanu Bianca, Liceul Teoretic Harul Lugoj, Timiș, pentru proiectul „E-uri!”;
Premiul III – Tecar Micael, Liceul Teoretic Harul Lugoj, Timiș, pentru proiectul „: Cum să fi sănătos, cu alimentația și sportul corespunzător!”;
Mențiuni – Blaga Dejica Ana-Maria, Liceul Teoretic Harul Lugoj, Timiș, pentru proiectul „Spune-mi ce mănânci şi îţi spun cine eşti”; Manguța Sebastian Daniel, Liceul Teoretic Harul Lugoj, Timiș, pentru proiectul „Beneficiile fructelor și legumelor”; Rat Delia, Școala Gimnazială „Nicolae Horga Popovici” Seleuș, Arad, pentru proiectul „Aditivii și importanța lor în alimente”.
Clasele IX-XII
Premiul I – Malanca Andrea Maria, Colegiul Național Doamna Stanca, Satu Mare, pentru proiectul „Aditivi alimentari și ingrediente naturale”;
Premiul II – Ghiocel Andrei, Liceul Teoretic Grigore Moisil, Timișoara, Timiș, pentru proiectul „Chimia din grădina mea”;
Premiul III – Hugeanu Eldira, Colegiul Tehnic „Gheorghe Asachi”, Iași, pentru proiectul „: Gust delicios, dar e și sănătos?”;
Mențiuni – Codrea Andreea, Colegiul „Mihai Viteazul” Ineu, Arad, pentru proiectul „Mens sana in corpore sano”; Mihalcea Andrei-Ionuț, Liceul Tehnologic „Gheorghe Ionescu-Sisești” Valea Călugărească, Prahova, pentru proiectul „Studiile și Antioxidanții”; Pălănceanu Andreea Geanina Mădălina, Liceul Teoretic „Duiliu Zamfirescu” Odobesti, Vrancea, pentru proiectul „PolySafeFood”; Prangate Andreea, Liceul Teoretic Solomon Haliță Sângeorz-Băi, Bistrița-Năsăud, pentru proiectul „Noua grădină a bunicii”; Petrașcu Ioana, Liceul Teoretic „Solomon Haliță” Sângeorz-Băi, Bistrița-Năsăud, pentru proiectul „Materii prime sigure pentru alimente sănătoase”.
Elevii claselor IX-XII care au obţinut locurile I, II sau III la concursul „Tinerii și siguranța alimentelor – PolySafeFood“ vor fi admişi fără concurs de admitere pe locurile fără taxă la Facultatea de Chimie Industrialǎ şi Ingineria Mediului – domeniul Ingineria Produselor Alimentare din cadrul Universității Politehnica Timişoara.
De asemenea, tuturor participanţilor la concurs li se vor trimite diplome de participare.

Distribuie acest articol Oficial Media
Share

In atentia ta

Mesajul prim-ministrului României, Nicolae-Ionel Ciucă, transmis cu ocazia comemorării Pogromului de la Iași Comemorăm astăzi unul dintre cele mai tragice episoade din istoria noastră națională. Pogromul de la Iași, din vara lui 1941, din capitala Moldovei este, totodată, cunoscut drept cel mai mare masacru antisemit de pe teritoriul României din epoca modernă. Acum 81 de ani, femei, bărbați, copii, fără nicio vină, au devenit victimele unei politici antisemite genocidale și ale unor decizii politice și militare care au schimbat pentru totdeauna istoria orașului, structura demografică și conviețuirea cu un trecut interetnic și religios de sute de ani. Hărțuite, umilite, torturate, lovite cu bestialitate, urcate în trenuri de marfă, despărțite de propriile familii, împușcate sau ucise prin metode brutale, aruncate în gropi comune, victimele Pogromului de la Iași au nevoie de o comemorare permanentă din partea statului și a societății. Trebuie să continuăm să vorbim, să cercetăm, să investigăm atent, să punem întrebări, să identificăm probe documentare și răspunsuri pentru felul în care autoritățile din acea vreme, militare, administrative și civile s-au angrenat într-o operațiune de o amploare fără precedent, care a deschis calea deportărilor de mai târziu, masacrelor, barbariilor de neimaginat și sutelor de mii de crime împotriva populației evreiești. Pogromul de la Iași a schimbat cursul istoriei și în doar câteva zile peste 13.000 de evrei au pierit, iar alte mii au rămas cu traume pentru tot restul vieții. Am spus-o deseori, Holocaustul a fost cea mai mare tragedie a umanității din toată istoria noastră globală, unde dezumanizarea, crima, folosirea instituțiilor și birocrației statului pentru eliminarea a milioane de oameni au făcut ca nimic să nu aibă precedent în trecutul nostru de la acel moment. Amploarea, organizarea, desfășurarea și consecințele Pogromului de la Iași ne îndeamnă la o reflecție, o asumare a responsabilităților și o rememorare continuă a faptelor, o atitudine de recunoaștere și condamnare a participării României în Holocaust. Dar ne îndeamnă să privim și la gesturile de solidaritate care au salvat vieți importante și au dat sens umanității. În bilanțul celor peste opt decenii de la tragedia evreilor ieșeni și români identificăm perioade întregi de ocultare, de relativizare și de minimizare a responsabilităților atât înainte, cât și după 1989, dar și evoluții încurajatoare care ne dau speranțe pentru anii și deceniile viitoare. Vreau să felicit și să subliniez rolul pozitiv jucat de administrația de la Iași în ultimii ani în promovarea și protejarea memoriei victimelor Pogromului. Ceremoniile, evenimentele comemorative, acordarea unor nume legate de desfășurarea evenimentelor din 1941 unor locuri publice, acordarea titlurilor de cetățean de onoare supraviețuitorilor, dar mai ales realizarea unui muzeu memorial în clădirea și curtea fostei chesturi de poliție, toate acestea reprezintă repere și exemple pentru felul în care trecutul este asumat, memoria victimelor este protejată și educația civică este răspândită și popularizată. România a făcut progrese impresionante în ultimele două decenii în domeniul memoriei Holocaustului, lucru recunoscut de forurile internaționale și de partenerii noștri euroatlantici. Un stat puternic își asumă trecutul și cu cât vorbește mai deschis despre acesta, cu cât devine mai rezilient în fața vulnerabilităților contemporane, a teoriilor conspirative și a propagandei revizioniste. Încurajez, în continuare, autoritățile locale și centrale să marcheze acest eveniment și datele din istoria noastră care vorbesc deopotrivă despre asumare și responsabilități. Ca prim-ministru al României, reafirm cu această ocazie angajamentul ferm și total al Executivului pe care îl conduc pentru promovarea politicilor memoriei Holocaustului, combaterea antisemitismului, pentru susținerea educației despre Holocaust și a cercetării, pentru sprijinirea supraviețuitorilor, prin instituțiile, reprezentantul special al Guvernului, Institutul Elie Wiesel, coordonatorul grupului interministerial și toți ceilalți actori implicați. Comitetul interministerial pe care l-am format pentru monitorizarea implementării primei strategii naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură are un rol pivotal. Este un instrument care angajează toate instituțiile responsabile, lucrează aplicat și mă informează permanent asupra modului în care administrația răspunde planului de măsuri pe care-l punem în aplicare și care va produce – am deplină încredere – schimbări cu impact în societate. Astfel, misiunea administrației și a instituțiilor în ceea ce privește angajamentele asumate de România în materia protejării victimelor Holocaustului este una precisă. De aceea, este foarte important ca, în perioada imediat următoare, Ministerul Educației să se aplece cu atenție asupra construirii programei care va sta la baza disciplinei „Istoria Evreilor. Holocaustul” pe care Parlamentul a votat-o cu o largă majoritate, iar Președintele României a promulgat-o, marcând astfel o voință politică și civică apreciabilă în direcția educației privind Holocaustul și pentru prevenirea atrocităților, promovării toleranței, diversității, spiritului civic. Încurajarea și susținerea universităților pentru a îmbunătăți și crea noi programe de studii în aceste domenii este fundamentală, iar dezvoltarea unor proiecte educaționale și culturale care să contribuie la creșterea rezilienței României în fața pericolelor reprezentate de antisemitism, xenofobie, discriminare, discurs instigator la ură trebuie să constituie, în continuare, o prioritate pentru actorii responsabili. În același timp, este nevoie ca legislația care condamnă antisemitismul, negarea Holocaustului, promovarea persoanelor condamnate pentru crime de război sau discursul instigator la ură să fie însușită și aplicată mai bine de către cei care au această datorie. Totodată, este esențial ca istoricii și cercetătorii să aibă, în continuare, acces cât mai larg la documentele și arhivele care scot la lumină crimele și abuzurile regimurilor totalitare. Toate aceste eforturi contribuie la schimbarea în bine a țării și la imaginea României în lume, dovedind, în același timp, că progresele realizate de țara noastră în această direcție sunt profunde și substanțiale. În actualul context, marcat de amenințări directe și de război la granițe, de crize succesive provocate, trebuie să reafirmăm importanța valorilor comune pe care s-a construit baza societăților moderne de astăzi, în special după cel de-al Doilea Război Mondial, dar și România euro-atlantică în ultimele decenii. Libertatea, susținerea principiilor democratice, egalitatea, respectul pentru drepturi civile, diversitate și alegeri individuale trebuie să fie apărate în fiecare zi de stat, cetățeni și instituții. Ele au nevoie de solidaritatea noastră, de reacția profundă a fiecăruia dintre noi nu doar pentru a le apăra, dar și pentru a respinge pericole precum discursul instigator la ură, distorsionarea faptelor trecutului și revizionismul istoric. În final, aș vrea să subliniez, încă o dată, că lecțiile trecutului și, deopotrivă, ale prezentului ne spun, zi de zi, că memoria atrocităților, identificarea autorilor și comemorarea victimelor constituie o responsabilitate fără sfârșit. Iar istoria Pogromului de la Iași și a victimelor sale trebuie să fie un astfel de reper. Să ne amintim de toţi cei care au pierit în Pogromul de la Iași și în timpul Holocaustului şi să ne rugăm în fiecare zi ca memoria lor să rămână neștearsă!