Avem o nouă strategie națională pentru păduri

Indiferent dacă vorbim de combaterea efectelor schimbărilor climatice, de protejarea biodiversității, de comunitățile locale dependente în mod critic de resursele forestiere sau de furnizarea în mod continuu a serviciilor și bunurilor pe care pădurile ni le oferă, toate acestea sunt abordate într-un mod echilibrat în noua Strategie Națională pentru Păduri 2030.

Pădurile României cresc în suprafață, sunt sănătoase, reziliente și diverse, fiind gestionate prin instrumente adecvate și adaptate nevoilor de furnizare cu continuitate a serviciilor ecosistemice vitale, de producere sustenabilă a lemnului, de protejare a ecosistemelor forestiere valoroase, de integrare a conservării biodiversității în managementul forestier și de atenuare a schimbărilor climatice, aducând astfel beneficii sporite societății, proprietarilor de păduri, comunităților locale și bioeconomiei.
Strategia Națională pentru Păduri – SNP30 este un document strategic care urmărește:  să asigure integrarea echilibrată a funcțiilor sociale, ecologice și
economice în gestionarea pădurilor și furnizarea cu continuitate a SE;  să obțină un acord social privind armonizarea drepturilor, intereselor și obligațiilor factorilor interesați și a celor afectați de gestionarea pădurilor;  să permită adaptarea instrumentelor de reglementare și control, a celor de suport financiar și a celor de bune practici în raport cu țelul propus. Principii directoare SNP30 urmărește să fie în concordanță cu principiile constituționale, cu principiile de gestionare durabilă a pădurilor, cu principiile formulate de directivele și strategiile relevante ale UE și cu cele incluse în celelalte tratate și acorduri la care România este parte. Principiile de gestionare durabilă a pădurilor au o lungă perioadă deaplicare în gospodărirea pădurilor naționale, reiterarea acestora în
contextul elaborării SNP30 fiind necesară din perspectiva validării asumărilor strategice de nivel european. Implementarea SNP30 trebuie să fie transparentă, bazată pe planuri de acțiune periodice flexibile, sprijinite adecvat de surse de finanțare și utilizând indicatori de performanță. Metodologia de implementare trebuie să fie flexibilă, ceea ce presupune (re)planificări periodice și livrarea unor rapoarte privind rezultatele parțiale pentru a testa validitatea soluțiilor identificate. Indicatorii de performanță ai implementării (calitatea și viteza de implementare) trebuie definiți, măsurați și analizați permanent, pentru a monitoriza termenele asumate prin angajamentele naționale și europene. Indicatorii de performanță legați de starea pădurilor și a întregului sector forestier trebuie, de asemenea, definiți, măsurați și analizați continuu pentru a identifica corecțiile necesare în funcție de evoluția reală a
parametrilor ecologici, economici și sociali. Transparența întregului program trebuie să fie maximă, oferind tuturor factorilor interesați posibilitatea de a observa ce a fost finalizat și implementat, ce este în lucru și ce urmează în viitor. Pădurile României sunt un capital a cărui valoare este dată de continuitatea serviciilor ecosistemice pe care le asigură pentru societate. România are o suprafață de pădure de 7 milioane de hectare, conform datelor Inventarului Forestier Național (IFN)1 dar, cu 29% din suprafață împădurită, este sub media Uniunii Europene (UE), de 39%. Zonarea funcțională a pădurilor naționale contribuie, la momentul actual, la asigurarea cu prioritate a serviciilor ecosistemice de regularizare a apelor, antierozionale și de protecție climatică, în cazul a 42% din pădurile din fondul forestier național – FFN.

HGANEXA-6

Avem nevoie de păduri mai mult ca oricând și, deși nevoile noastre au evoluat și s-au schimbat, starea noastră de bine depinde în mare măsură,  de starea de sănătate și vigoare a pădurilor noastre.

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media