Oficial Media

Echipa unui ziar nu este formata doar din redactori, ci mai ales din cititorii săi!

Banii din PNS nu vor ajunge la ţăranul român, pentru dezvoltarea zonei rurale, ci la marii fermieri

Federația Proprietarilor de Păduri și Pășuni din România a anunțat că reia  de astăzi  21 februarie, acțiunile de protest prin pichetarea zilnică a Ministerului Agriculturii, din cauza finanțării derizorii a domeniului pădurilor în Planul Național Strategic 2023-2027.
Agricultura, inclusiv sectorul zootehnic, are finanțări ample în PNS. De ce mai este nevoie ca finanțarea pe “Mediu și climă” să meargă pe pseudo – măsuri de mediu și climă cum este “bunăstarea animalelor”?
Din banii pentru ”mediu şi climă”  736.250.000 euro se vor cheltui pentru bunăstarea animalelor (porc şi pasăre). Pentru toate pădurile României sunt prevăzuţi 87.826.166 euro. Aşadar, porcii şi găinile din România vor primi de opt  ori mai mulţi bani decât cele 6,427 milioane hectare de terenuri forestiere.
Pădurile sunt batjocorite prin finanţarea din Planul Naţional Strategic 2023 – 2027
Decât să ai un arbore, mai bine să ai o găină…
Decât să ai câţiva copaci, mai bine să ai un porc…
Decât să ai un hectar de pădure, mai bine să ai o vacă…
Sunt „principiile” puse în aplicare de ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, domnul Adrian-Ionuţ Chesnoiu. Şi, ca urmare, în anii 2023 – 2027, din fondurile UE de aproape 16 miliarde Euro, o găină, un porc şi o vacă vor primi finanţări de zeci şi sute de ori mai mari decât un arbore, un pâlc de copaci sau un hectar de pădure. Totul din bani care sunt destinaţi pentru „mediu şi climă”.
” Să schimbăm ideea ministrului că, decât să fii proprietar de pădure în România, e mai bine să fii un porc sau un bou! Că doar aşa te finanţează Chesnoiu!
La protestul din 7 februarie 2022, ministrul Adrian-Ionuţ Chesnoiu a acuzat arogant proprietarii de păduri că prezintă „calcule făcute pe trotuar” şi i-a invitat la un dialog după ce se va întoarce de la Guvern, unde avea de rezolvat câteva treburi foarte importante (era ziua prim-ministrului Nicolae Ciucă). Am fost invitaţi „să facem calcule înăuntru”, însă ministrul Chesnoiu şi-a demonstrat seriozitatea: a rămas la Guvern şi nu s-a mai întors la întâlnirea promisă.” au transmis reprezentanții proprietarilor de păduri.

Banii din PNS  nu vor ajunge la ţăranul român, pentru dezvoltarea zonei rurale, ci la marii fermieri. Şi astfel ajungem la marea problemă a lobby-ului care a determinat o astfel de împărţire a fondurilor europene: 99,4 % pentru agricultură şi 0,6% (ZERO,6%) pentru păduri (0,4% din fondurile pentru păduri sunt destinate … firmelor de exploatare).  Academia Română, mass-media, fermierii români atrag atenţia de ani de zile că zeci de procente din terenurile agricole ale României au ajuns în proprietatea unor societăţi cu capital străin – practic fondurile europene destinate românilor ajung în realitate şi în cele din urmă, în buzunarele unor cetăţeni străini. Terenurile forestiere sunt, încă, majoritar, în proprietatea românilor: de exemplu peste 2.600 de comunităţi istorice de proprietari, care fac parte potrivit legii din tezaurul istoric al României, deţin peste 800.000 hectare de păduri. Este adevărat însă,  că se lucrează intens la proiecte de legi care să permită vânzarea acestor proprietăţi, iar totul este coroborat cu un atac concentrat asupra proprietăţii forestiere private şi publice: pe de o parte restricţii şi cheltuieli de administrare tot mai mari, pe de altă parte,  finanţare zero, pentru a fi adus proprietarul de pădure la faliment şi constrâns să vândă totul pentru scăpa de această „povară”: pădurea proprietate privată. Suntem convinşi că după ce se va schimba actuala structură a proprietăţii forestiere, politicienii noştri vor reuşi atunci să finanţeze în mod adecvat pădurile – beneficiarii, evident, nu vor fi însă românii. În acest raport al Curţii de Conturi Europene, întocmit în urma unui audit condus de românul Viorel Ştefan, s-a constatat că suma de 100 de miliarde de euro din fondurile anului de Acţiune Comună (PAC) alocată în perioada 2014-2020 acțiunilor climatice a avut potențial scăzut de atenuare a schimbărilor climatice.

Ca urmare a acestei concluzii, Curtea de Conturi a dispus Comisiei Europene:  să invite statele membre să stabilească o țintă pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de sectorul lor agricol; să evalueze planurile strategice PAC ale statelor membre pentru a limita riscul ca schemele din cadrul PAC să crească sau să mențină nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră generate de agricultură; să se asigure că PAC oferă stimulente eficace pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de creșterea animalelor și de îngrășăminte, stimulente care să contribuie la atingerea obiectivelor UE în materie de climă. Ministrul Adrian-Ionuţ Chesnoiu a răspuns acestor deziderate cu 0,6% finanţare pentru pădurile României! Amintim autorităţilor române că în 1997, UE a semnat Protocolul de la Kyoto, angajându-se astfel să își reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 20 % până în 2020, în raport cu nivelul de referință al emisiilor din 1990. În 2015, UE a devenit parte la Acordul de la Paris, ceea ce a antrenat ambiții mai mari în materie de reducere a emisiilor. Actualul cadru de politică al UE vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 40 % până în 2030. Comisia a propus majorarea acestui obiectiv la 55 % și atingerea unui nivel net al emisiilor egal cu zero până în 2050!

Nu poţi să atingi aceste obiective finanţând exclusiv găinile, oile, porcii şi vacile şi abandonând zona forestieră, cea care înmagazinează cel mai mult carbonul! Domeniul  pădurilor  și al industriilor  bazate  pe  resursa  biologică, naturală, regenerabilă  de lemn  are  un potențial  unic  de  a susține  creșterea  economică  concomitent  cu  atingerea  obiectivelor  pe  linie  de mediu  și  climă. Federaţia cere finanțare în Planul Național Strategic a mai multor măsuri, printre care susținerea sistemelor silvo-pastorale de gestionare a terenurilor, pentru includerea într-un regim de gestionare durabilă a celor 500.000 ha de pășuni împădurite, susținerea implementării rețelei de arii protejate Natura 2000, investiții în accesibilizarea fondului forestier și tehnologie de exploatare prietenoasă cu mediul, angajamente voluntare pentru susținerea efectului climatic și de conservare a biodiversității, susținerea rezilieței pădurilor la schimbările climatice, prin efectuarea lucrărilor de îngrijire și refacere a arboretelor afectate de calamități, precum și extinderea suprafeței pădurilor și înființarea de perdele forestiere.

Distribuie acest articol Oficial Media
Share