Boian Ivanov, Teatrul Sava Ognyanov din Ruse, despre spectacolul Dispariții, regia Dumitru Acriș

La Teatrul Sava Ognyanov din Ruse, Bulgaria, Dumitru Acriș a montat spectacolul ”Dispariții”, de Elise Wilk, scenografia Mihai Constantin Ranin.

Boian Ivanov, managerul teatrului din Ruse, ne-a oferit un interviu în exclusivitate, de data aceasta prezent la Teatrul Tony Bulandra Târgoviște, pentru a doua oară. Domnia sa a fost însoțit de secretarul literar, Anna Nuneva, al cărei interviu îl redăm mai jos, cu precizarea că acesta a avut loc la Teatrul Sava Ognyanov, imediat după Premiera spectacolului ”Dispariții”.

Ne-am bucurat să fim martorii acestor parteneriate culturale, îi mulțumim domnului manager Ranin pentru invitația de a participa la cea mai recentă producție internațională.

Teatrul este viu, este într-o permanentă mișcare și rămâne un liant sănătos între oameni, între poveștile de viață care se cer împărtășite. Teatrul este educație și un factor de schimbare, pentru că de fiecare dată are în centrul său ființa umană, cea care se reconstruiește permanent și are nevoie de oglinzi pentru a se înțelege mai bine.

Oficial Media: Cum a fost colaborarea cu domnul Ranin si Dumitru Acris?

Boian Ivanov: Nu mă sperii de proiecte venite din țări diferite, pentru că eu ca regizor am avut 5 proiecte internaționale în Germania, Rusia, Turcia, deși nu înțeleg limba turcă. Vorbesc fluent limba germană. Iar de data aceasta s-a vorbit doar în limba bulgară și a fost ușor. Îl cunosc pe domnul Acriș și am intenționat să-i pun câteva ”obstacole”. El a montat doar texte clasice iar eu am vrut un text contemporan. Procesul a fost unul foarte lung pentru că Dumitru Acriș propunea mereu Cehov, Eugene O’Neill…

O.M.: Dar și în acest spectacol se observă aceleași emoții dintre părinți și copii, dintre soț și soție. Practic la fel ca în Cehov și în Dostoievski, Dima folosește aceeași psihanaliză..

B.I.: Până la urmă nu am putut să-l scot din zona de confort, dar mi-a plăcut foarte mult cum a tradus piesa asta contemporană în limba lui. Și un alt obstacol pe care l-am pus în fața lui Acriș, a fost să vedem cum reacționează actorii care nu au jucat niciodată și nu au lucrat în acest mod până acum, la fel și publicul nostru care nu a văzut acest gen de teatru și de abordare.

Citește și:

Dumitru Acriș pune pe scena Teatrului Sava Ognyanov din Ruse spectacolul ”Dispariții” de Elise Wilk

O.M.: Despre relația de colaborare cu domnul Ranin ce ne puteți spune?

B.I.: Când l-am cunoscut pe domnul Acriș, mi-a propus să vin aici în Târgoviște, la Festivalul Babel, mai exact anul trecut, la spectacolul pe care îl regiza, ”Crimă și pedeapsă”. Și atunci m-am cunoscut cu domnul Ranin, am văzut atunci niste montaje video, iar eu ca regizor mă bazez foarte mult pe efectele audio-vizuale. Și când Dima mi-a propus să-l invităm pe domnul Ranin să fie scenograf, eu am spus DA. După cum știți Dima nu prea are o scenografie, doar lumini și actori.

Citește și:

Mihai Constantin Ranin semnează scenografia spectacolului ”Dispariții” montat în Bulgaria

O.M.: Asta este și un avantaj pentru că este foarte ușor de plecat cu acest festival în alte țări, pentru că ai un decor minimalist. Am cunoscut spectacole extraordinare care din cauza decorului imens nu s-au putut deplasa..

O.M.: Care este atmosfera acum în Teatrul Sava Ognyanov, ce proiecte pregătiți?

B. I.: Înainte de lua postul de manager al Teatrului Sava Ognyanov am fost foarte legat de teatrul din Ruse, pentru că am montat câteva piese aici. Și unul dintre proiectele internaționale despre care am vorbit înainte, este făcut chiar la Ruse. 4 spectacole și încă două la operă. Cunosc foarte bine publicul din Ruse. În toamnă voi monta un spectacol, cu foarte mult video-mapping, cu un text contemporan, după un roman de Mark Haddon -”O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopții”.

O.M.: Este un teatru cu un personal numeros, este greu de condus?

B.I.: La început am făcut o reorganizare pentru a putea lucra proiecte internaționale, am încercat să realizez producții mai comerciale, mai ușor de înțeles de către publicul larg. Și trebuia să vorbesc despre oameni, pentru a aduce și un alt gen de spectatori la teatru, nu doar pe cei cunoscători. Iar când am făcut o analiză, aveam 9 comedii și doar o dramă, care s-a jucat de 5 ori.

O.M.: Să înțelegem că domnul manager vrea să treacă spre zona aceasta Stanislavskiană, absurd, Ionesco? Dar oare sunt actorii pregătiți?

B.I.: Incerc să invit regizori care montează în diferite feluri. Este unul din motivele pentru care l-am invitat pe Acriș. Regia sa va rămâne un model, un antrenament. Mai urmează încă doi regizori, unul este profesor, noi lucrăm mai academic, dar în sensul bun al cuvântului, iar un altul va fi din zona mai avangardistă.

Citește și:

Premiera spectacolului „Dispariții” la Teatrul „Sava Ognyanov” din Ruse, Bulgaria

O.M.: Un proiect de viitor cu teatrul din Târgoviște va exista?

B.I.: Vom veni la Festivalul Babel cu spectacolul deja montat de Dumitru Acriș, ”Dispariții”, să vedem cum va fi primit iar prezența noastră acum, aici, vorbește de faptul că vrem să menținem un parteneriat și pe viitor.

O.M.: Vă urăm succes și vă mulțumim pentru ospitalitatea de la Ruse, am fost impresionați de cum arată arhitectura teatrului, de sala și de implicarea actorilor. 

***Partea a II-a

 Ana Nuneva, secretar literar – interviu ”la cald” după premiera care a avut loc la Teatrul Sava Ognyanov din Ruse, Bulgaria:

Oficial Media: Cum vi s-a părut colaborarea dintre Dima, actori și conducerea teatrului?

A.N. Foarte bună și foarte sinceră. Foarte diferit procesul. Pentru actorii noștri e diferit pentru că nu au lucrat mult cu regizori străini și a fost puțin greu și din punct de vedere al limbilor diferite. Dar oricum este energia, când simți energia simți și ce se întâmplă. Înțelegi tot. Vreau să spun că eu am ajutat cu traducerea, dar ei nu au avut nevoie de traducere. Două, trei zile până s-au obișnuit și după aceea s-au înțeles singuri. Dima vorbește și rusa și aceasta se aseamănă cu bulgara, sunt mulți care înțeleg puțin din limbă și după a treia zi știau și înțelegeau tot.

O.M.: Dar referindu-ne la concept, eu cunosc bine ce pune în scenă Dima, el pune în scenă piese grele, piese abstracte, mult prea futuriste, prea moderne, erau obișnuiți actorii cu stilul acesta…mai sălbatic?

A.N.: Ce a făcut Dima aici a fost să scoată inimile și sufletele tuturor actorilor, ei de fapt au schimbat piesa cu problemele lor, cu viața lor, a intrat viața lor într-o piesă și de aceea s-a schimbat atât de mult piesa originală. Și a ieșit ce ați văzut aseară.

O.M.: Am observat că a fost un joc de scenă …oamenii intrau, ieșeau, se învârteau, se mișcau, li s-a părut greu?

A.N.: În primele zile a fost greu pentru că ei nu știau niște detalii care pentru Dima sunt normale, dar aici la Universitate nu au fost predate. Era greu, dar au pus atât de mult suflet și atât de multă inimă în proces, că după câteva zile deja simțeau. Da, e greu dar este legat de simțire, este legat de inimă. Când știi ce trebuie să faci, ce gândești și ce ai în interior, atunci îți iese și mișcarea în scenă.

O.M.: Cu scenograful, cu domnul Ranin cum v-ați înțeles?

A.N.: Foarte bine ne-am înțeles, foarte bine și se lucrează foarte ușor cu el pentru că e foarte liniștit și acceptă problemele zâmbind și rezolvăm după aceea. Dacă cineva acceptă problemele cu zâmbetul pe buze, sunt mai ușor de rezolvat.

O.M.: La nivel național, la nivelul Bulgariei, cam unde s-ar plasa teatrul?

A.N. Acum în momentul acesta avem un director nou de câteva luni și începem să schimbăm niște lucruri, să mergem în direcția pe care o vede el, pentru că știți cum este, fiecare om are direcția lui. Și el încearcă să schimbe spre direcția care ii place lui. Sperăm că o să fie spre bine.

O.M.: Ne-a spus domnul Ranin că o să ne vedem la vară la Târgoviște la festivalul Babel

A.N. DA, am fost invitați și mulțumim foarte frumos!

@Un material realizat de Cristi Iordache și Oana Grigore

Oana Grigore

”Oamenii ar vrea ca binele să li se întâmple, să li se ofere de-a gata, fără ca ei sa facă ceva pentru el. Ori așa ceva nu se poate! Nimic nu se face fără noi, fără participarea noastră. Starea de bine apare abia după ce am experimentat starea de rău. Abia după ce am văzut ce nu ne place, ce ne doare, ce ne face să suferim, abia atunci înțelegem că nu mai vrem și începem să ne căutam binele. Insă binele îl găsim doar în legatura noastră cu creatorul, cu Dumnezeu.” http://oficialmedia.com/de-ce-au-oamenii-nevoie-de-repere/

Distribuie acest articol Oficial Media