Bugetul va permite Europei să își modeleze propriul destin, în conformitate cu viziunea și idealurile sale

Comisia Europeană și-a prezentat propunerea privind un cadru financiar multianual (CFM) ambițios și dinamic, în valoare de aproape 2 mii de miliarde EUR (sau 1,26 % din venitul național brut al UE, în medie, pentru perioada  2028 – 2034.

Acest cadru va dota Europa cu un buget de investiții pe termen lung care să corespundă ambițiilor sale de a fi o societate și o economie independentă, prosperă și sigură  în următorul deceniu.

Europa se confruntă cu un număr tot mai mare de provocări în numeroase domenii, cum ar fi securitatea, apărarea, competitivitatea, migrația, energia și reziliența la schimbările climatice. Acestea nu sunt temporare, ci reflectă schimbări geopolitice și economice sistemice care necesită un răspuns puternic și orientat spre viitor.

Prin urmare, Comisia Europeană  propune o reproiectare fundamentală a bugetului UE, care va fi mai raționalizată, mai flexibilă și va avea un impact mai mare. Aceasta va consolida în mod semnificativ capacitatea UE de a pune în aplicare politicile de bază, abordând în același timp prioritățile noi și emergente. Acest buget va continua să sprijine cetățenii, întreprinderile, statele membre, regiunile, partenerii și, mai presus de toate, viitorul colectiv al UE.

Un buget modern al UE necesită surse de venit modernizate și stabile. Acesta este motivul pentru care Comisia propune, de asemenea, noi resurse proprii și ajustări ale celor existente, ceea ce va reduce presiunea asupra bugetelor naționale, generând 58,5 miliarde EUR pe an.

Președinta Ursula von der Leyen a declarat: „Noul nostru buget pe termen lung va contribui la protejarea cetățenilor europeni, la consolidarea modelului social european și la prosperitatea industriei noastre europene. Într-o perioadă de instabilitate geopolitică, bugetul va permite Europei să își modeleze propriul destin, în conformitate cu viziunea și idealurile sale. Un buget care sprijină pacea și prosperitatea și promovează valorile noastre este cel mai bun instrument pe care îl putem avea în aceste vremuri nesigure.”  

                                                                         Principalele caracteristici ale noului CFM

Mai multă flexibilitate la nivelul întregului buget, astfel încât Europa să aibă capacitatea de a acționa și de a reacționa rapid atunci când circumstanțele se schimbă în mod neașteptat sau când trebuie abordate noi priorități de politică.

Programe financiare ale UE mai simple, mai raționalizate și mai armonizate, astfel încât cetățenii și întreprinderile să poată găsi și accesa cu ușurință oportunități de finanțare.

Un buget adaptat nevoilor locale, cu planuri de parteneriat naționale și regionale bazate pe investiții și reforme, pentru un impact specific acolo unde este cel mai important și pentru asigurarea unui sprijin mai rapid și mai flexibil pentru o mai mare coeziune economică, socială și teritorială în întreaga Uniune.

Un puternic impuls pentru competitivitate, pentru ca Europa să securizeze lanțurile de aprovizionare, să intensifice inovarea și să conducă cursa mondială pentru tehnologii curate și inteligente.

Un pachet echilibrat de noi resurse proprii care să asigure venituri adecvate pentru prioritățile noastre, reducând în același timp la minimum presiunea asupra finanțelor publice naționale.

Propunerea Comisiei este menită să asigure faptul că finanțarea UE este direcționată în funcție de prioritățile politice ale UE, producând rezultate pe care bugetele naționale nu le pot obține singure.

                                                                 Investiții în oameni, în statele membre și în regiuni

Noul buget pe termen lung va reuni fondurile UE puse în aplicare de statele membre și de regiuni în cadrul unei strategii coerente, având în centrul său politica de coeziune și politica agricolă. Această strategie va fi pusă în aplicare prin intermediul planurilor naționale și regionale de parteneriat, mai simple și mai adaptate, pentru a maximiza impactul fiecărui euro. Existența unui plan unic pentru fiecare stat membru, care să integreze toate măsurile de sprijin relevante – fie pentru lucrători, fermieri sau pescari, orașe sau zone rurale, regiuni sau la nivel național – asigură un impact mult mai puternic și o utilizare mult mai eficientă a finanțării europene. Este cea mai eficientă modalitate de a sprijini teritoriile și comunitățile Uniunii. Aceasta aduce o simplificare reală, atât pentru autoritățile publice, cât și pentru beneficiarii direcți.

Planurile vor promova convergența și vor reduce disparitățile regionale. Acestea vor identifica investiții și reforme pentru a aborda mai bine provocările de mâine pentru statele membre și regiunile noastre.

Aceste planuri vor fi concepute și puse în aplicare în strânsă colaborare între Comisie, statele membre, regiuni, comunitățile locale și toate celelalte părți interesate relevante. Fiecare stat membru va putea accesa aceeași sumă de fonduri ca în prezent.

În plus, va exista o sumă minimă obligatorie pentru regiunile mai puțin dezvoltate, precum și o garanție care să asigure că acestea vor primi, în ansamblu, cel puțin la fel de multă finanțare ca în cadrul actualului pachet de coeziune.

Sprijinul pentru venit acordat fermierilor și pescarilor va fi restricționat, inclusiv măsurile de mediu, investițiile în exploatațiile agricole, sprijinul acordat tinerilor fermieri și instrumentele de gestionare a riscurilor. Normele de finanțare pentru agricultură și comunitățile rurale vor fi mai simple, inclusiv în ceea ce privește plățile, controalele și auditurile.

Noile planuri de parteneriat vor sprijini locurile de muncă de calitate, competențele și incluziunea socială în toate statele membre, regiunile și sectoarele. Ele vor contribui la promovarea egalității de șanse pentru toți, la sprijinirea unor plase de siguranță socială solide, la promovarea incluziunii sociale, a echității între generații și la combaterea sărăciei. 14 % din alocările naționale vor trebui să finanțeze reforme și investiții care îmbunătățesc competențele, combat sărăcia, promovează incluziunea socială și încurajează zonele rurale.

Respectarea statului de drept va rămâne necondiționată. Regulamentul privind condiționalitatea va continua să protejeze întregul buget al UE împotriva încălcărilor statului de drept. Planurile de parteneriat naționale și regionale vor conține garanții suplimentare pentru a se asigura că statele membre respectă principiile statului de drept și Carta drepturilor fundamentale.

Transparența cu privire la beneficiarii bugetului UE și verificarea acestora vor fi consolidate. Informațiile privind beneficiarii fondurilor UE vor fi publicate într-o bază de date centralizată.

                                                                 Promovarea educației și a valorilor democratice

Intensificarea investițiilor în competențe este fundamentală pentru a ajuta studenții și lucrătorii din UE să profite de oportunități. În același timp, a investi în oameni înseamnă a sprijini un spațiu civic dinamic și a proteja libertatea artistică și culturală. Bugetul pe termen lung va continua să investească în domeniile competențelor, culturii, mass-mediei și valorilor. Un program Erasmus+ consolidat va fi coloana vertebrală a Uniunii competențelor. Mobilitatea educațională, solidaritatea și incluziunea vor rămâne elementele centrale ale programului.

Un program AgoraEU puternic va promova valorile comune, inclusiv democrația, egalitatea și statul de drept, și va sprijini diversitatea culturală europeană, sectoarele sale audiovizuale și creative, libertatea mass-mediei și implicarea societății civile.

                                                     Stimularea prosperității prin competitivitate, cercetare și inovare

Un nou Fond european pentru competitivitate, în valoare de 409 miliarde EUR, va investi în tehnologii strategice, în beneficiul întregii piețe unice, astfel cum se recomandă în rapoartele Letta și Draghi. Fondul, care funcționează în temeiul unui singur cadru de reglementare și oferă un portal unic pentru solicitanții de finanțare, va simplifica și va accelera finanțarea din partea UE și va cataliza investițiile private și publice. Acesta își va concentra sprijinul pe  mai multe domenii: tranziția curată și decarbonizarea; tranziția digitală; sănătate, biotehnologie, agricultură și bioeconomie; Apărarea și spațiul. Fondul va maximiza impactul fiecărui euro cheltuit prin atragerea de fonduri private.

În strânsă legătură cu Fondul european pentru competitivitate, renumitul cadru de cercetare al UE, cu inițiativa sa emblematică Orizont Europa, în valoare de 175 de miliarde EUR, va continua să finanțeze inovarea de talie mondială.

Orizont Europa și Fondul pentru competitivitate vor oferi sprijin pentru întregul parcurs investițional al unui proiect (de la faza de concepție până la extindere) și vor reduce atât costurile pentru potențialii beneficiari, cât și timpul de plată.

                 Protejarea cetățenilor și consolidarea pregătirii și a rezilienței pentru a face față noilor provocări

Bugetul pe termen lung va dota Europa cu instrumente mai rapide, mai eficiente și mai flexibile pentru a face față șocurilor și pentru a răspunde noilor provocări. Comisia va continua să consolideze reziliența Europei prin finanțarea uniunii pregătirii pentru situații de criză și să se pregătească pentru toate etapele gestionării crizelor: de la prevenire la răspuns și recuperare. Comisia propune un nou mecanism specific de criză, cu o capacitate de finanțare de până la aproape 400 de miliarde EUR sub formă de împrumuturi acordate statelor membre, care să fie declanșat atunci când Uniunea este lovită de crize grave. În plus, parteneriatele naționale și regionale vor sprijini investițiile și reformele în toate domeniile pregătirii și gestionării crizelor. O rezervă pentru agricultură va sprijini fermierii și va stabiliza piețele, dacă este necesar.

Fondul european pentru competitivitate va consolida, de asemenea, gradul de pregătire și autonomia strategică a UE în sectoarele și tehnologiile-cheie, prin dezvoltarea capacităților industriale și prin finanțarea tehnologiilor de vârf. În cele din urmă, mecanismul de protecție civilă al Uniunii și sprijinul Uniunii pentru pregătirea și răspunsul în situații de urgență sanitară vor fi consolidate în continuare, integrând activitățile de pregătire în domeniul sănătății.

                                                                                            Protejarea Europei

Bugetul pe termen lung va contribui la construirea unei Uniuni Europene a Apărării, care să se poată proteja, să rămână conectată și să acționeze rapid ori de câte ori este necesar. Componenta pentru apărare și spațiu a Fondului european pentru competitivitate va aloca 131 de miliarde EUR pentru a sprijini investițiile în apărare, securitate și spațiu, o finanțare de cinci ori mai mare la nivelul UE în comparație cu CFM anterior.

Statele membre și regiunile vor avea posibilitatea de a sprijini, în mod voluntar și în funcție de nevoile și prioritățile regionale, proiecte legate de apărare în planurile lor naționale și regionale de parteneriat. Componenta „mobilitate militară” a Mecanismului pentru interconectarea Europei va fi multiplicată de zece ori. Acesta va sprijini investițiile în infrastructura cu dublă utilizare, alături de cele civile, și va contribui la un impuls major pentru securitatea cibernetică, infrastructură și dezvoltarea apărării în general. Pentru a spori securitatea energetică, Mecanismul pentru interconectarea Europei va oferi finanțare pentru proiecte transfrontaliere în domeniul energiei și al transporturilor.

Noul buget prevede, de asemenea, creșterea finanțării pentru gestionarea migrației, consolidarea frontierelor externe ale UE și consolidarea securității interne.

Se vor aloca 34 de miliarde EUR, ceea ce triplează finanțarea în CFM anterior. Statele membre vor primi sprijin din partea Uniunii pentru a răspunde rapid și eficace la evoluțiile de pe teren. Fondurile vor ajuta statele membre să consolideze capacitățile de asigurare a respectării legii online și offline, să doteze polițiștii noștri de frontieră cu instrumentele adecvate pentru a proteja frontierele externe și să pună în aplicare un sistem echitabil și ferm de gestionare a migrației în temeiul Pactului privind migrația și azilul.

                                 Construirea de parteneriate pentru o Europă mai puternică pe plan mondial

Acest nou cadru financiar multianual prevede o acțiune externă consolidată care să corespundă unei abordări mai strategice, bazate pe valori și cu un impact mai mare în ceea ce privește extinderea, parteneriatele și diplomația, în conformitate cu interesele strategice ale UE.

Pentru a simplifica finanțarea acțiunii externe, o Europă globală, în valoare de 200 de miliarde EUR pentru perioada 2028-2034, va maximiza impactul pe teren și va îmbunătăți vizibilitatea acțiunii externe a UE în țările partenere. Acesta va permite bugetului UE să intensifice sprijinul acordat țărilor candidate și să se pregătească pentru aderarea acestora. Acest instrument va dispune de o capacitate de rezervă specifică de 15 miliarde EUR pentru a răspunde crizelor emergente și nevoilor neprevăzute.

Pentru a sprijini sprijinul de neclintit al Uniunii pentru Ucraina, în perioada 2028-2034 pot fi mobilizate 100 de miliarde EUR pentru Ucraina. Sprijinul pentru Ucraina va beneficia de un anumit grad de flexibilitate, având în vedere amploarea și imprevizibilitatea nevoilor. Sprijinul pentru operațiile cu aspecte militare va continua să fie acoperit de Instrumentul european pentru pace.

Noul buget propus va continua, de asemenea, să finanțeze acțiuni din cadrul politicii externe și de securitate comune în valoare totală de 3,4 miliarde EUR, pentru a contribui în continuare la obiectivele UE de menținere a păcii, de consolidare a securității internaționale, de promovare a cooperării internaționale și de dezvoltare și consolidare a democrației, a statului de drept și a respectării drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

                                                          Noi resurse proprii care să corespundă ambiției noastre comune

Pentru a-și oferi mijloacele de acțiune, Europa trebuie, de asemenea, să se doteze cu un flux de venituri modern și diversificat. La rândul său, acest lucru va crea mijloace de finanțare a priorităților sale, rambursând în același timp ceea ce UE a împrumutat în cadrul NextGenerationEU și limitând contribuțiile naționale la bugetul UE.

                                                        În acest scop, Comisia Europeană prezintă cinci noi resurse proprii:

Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS): ajustarea specifică a veniturilor generate de ETS1 este direcționată către bugetul UE. Se preconizează că va genera aproximativ 9,6 miliarde EUR anual, în medie.

Mecanismul de ajustare la frontieră în funcție de carbon (CBAM): ajustarea specifică a veniturilor generate de CBAM este direcționată către bugetul UE. Se preconizează că va genera aproximativ 1,4 miliarde EUR anual, în medie.

O resursă proprie bazată pe deșeurile electronice necolectate prin aplicarea unei rate uniforme la greutatea deșeurilor electronice necolectate.  Se preconizează că va genera, în medie, aproximativ 15 miliarde EUR anual.

O resursă proprie bazată pe accizele pe tutun, bazată pe aplicarea unei rate a accizei minime specifice fiecărui stat membru percepută pentru produsele din tutun. Se preconizează că va genera, în medie, aproximativ 11,2 miliarde EUR anual.

O resursă corporativă pentru Europa (CORE), care se ridică la o contribuție forfetară anuală din partea întreprinderilor, altele decât întreprinderile mici și mijlocii, care își desfășoară activitatea și vând în UE cu o cifră de afaceri anuală netă de cel puțin 100 de milioane EUR.  Se preconizează că va genera aproximativ 6,8 miliarde EUR anual, în medie.

Combinate, aceste cinci noi resurse proprii și alte elemente ale pachetului privind resursele proprii prezentat astăzi sunt estimate să genereze venituri de aproximativ 58,5 miliarde EUR pe an (la prețurile din 2025).

Decizia privind viitorul sistem bugetar și de venituri pe termen lung al UE va fi discutată de statele membre în cadrul Consiliului. Adoptarea Regulamentului privind CFM necesită unanimitate, după aprobarea Parlamentului European. Unele elemente ale părții de venituri (în special noile resurse proprii) necesită unanimitate în Consiliu și aprobarea de către statele membre în conformitate cu normele lor constituționale.  Comisia va face tot ce îi stă în putință pentru a sprijini un acord rapid.

Negocierile încep chiar de acum, desi, official,  ele nu se vor deschide decât anul viitor. Multe state au trimis deja Comisiei Europene dorințele lor și mai ales cerințele peste care nu se poate trece.

România, care va fi puternic afectată de fuziunea bugetară și de centralizarea plăților, nu și-a redactat încă poziția.

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media