Calendarul zilei 23 octombrie. 1958- Premiul Nobel pentru literatură, Boris Leonidovici Pasternak 

Calendarul zilei 23 octombrie. 42 î.Hr.: în cea de a doua bătălie de la Philippi armata condusă de Marcus Junius Brutus este înfrântă de forțele lui Marc Antoniu. Brutus se sinucide.

• 425: Valentinian al III-lea este proclamat împărat la vârsta de doar șase ani.
• 502: Sinodul de la Palmaris pune capăt schismei dintre papa Simachus și antipapa Laurentius.
• 1086: în bătălia de la az-Zallaqah, armata condusă de Yusuf ibn Tashfin înfrânge forțele castiliene conduse de regele Alfons al VI-lea.
• 1520: Carol Quintul a fost încoronat împărat al Sfântului Imperiu Roman, la Aachen (1520-1556).
• 1641: Revoluția din Irlanda.
• 1642: Bătălia din Edgehill este prima confruntare în Războiul Civil Englez.
• 1694: Forțele americane conduse de Sir William Phipps nu reușesc să cucerească Quebecul.
• 1707: Prima ședință a parlamentului Regatului Unit al Marii Britanii.
• 1739: Războiul lui Jenkins: Marea Britanie declară război Spaniei.
• 1812: Conspirație împotriva lui Napoleon. Generalul Claude François de Malet răspândește vestea morții împăratului și se declară comandant al Parisului. Generalul va fi executat pe 29 octombrie.
• 1864: Războiul Civil American – Bătălia de la Westport: forțele americane conduse de generalul Samuel R. Curtis înfrâng forțele confederate conduse de generalul Sterling Price.
• 1870: Războiul franco-prusac – asediul orașului Metz conduce la victoria decisivă a forțelor prusiene.
• 1911: Pentru prima oară un avion este folosit în război: un avion italian decolează din Libia pentru a survola liniiele inamice în războiul turco-italian.
• 1912: Primul război balcanic – Bătălia de la Kumanovo: prima bătălie între Imperiul Otoman și Regatul Sârb.
• 1915: 25.000 de femei au mărșăluit prin New York, solicitând astfel autorităților dreptul de a vota.
• 1940: Adolf Hitler se întâlnește cu Francisco Franco în Hendaye, Franța, să-l convingă pe acesta să intre în Al Doilea Război Mondial de partea Puterile Axei.
• 1941: Al doilea război mondial: Masacrul de la Odesa.
• 1942: Al doilea război mondial: Începe Bătălia de la El Alamein, Egipt care se sfârșește pe 3 noiembrie cu victoria Aliaților.
• 1942: Al doilea război mondial:Bătălia pentru Henderson Field începe în campania Guadalcanal.
• 1944: Al doilea război mondial: Bătălia din golful Leayte este cea mai mare confruntare navală în Filipine.
• 1944: Al doilea război mondial: Armata Roșie intră în Ungaria.
• 1956: Mii de unguri protestează asupra influenței și ocupației sovietice în țara lor, și începe „Revoluția ungară din 1956”.
• 1958: Decernarea Premiului Nobel pentru literatură scriitorului rus Boris Leonidovici Pasternak (n. 1890 – m. 1960) pentru romanul “Doctor Jivago”, devenit best-seller în Europa Occidentală, dar nepublicat în țara de origine.
• 1973: Sfârșitul războiului Yom Kippur dintre Israel și Siria.
• 1989: Mátyás Szűrös declară Republica Ungară, care înlocuiește Republica Populară Ungară.
• 1998: A avut loc prima naționalizare a unei bănci din Japonia de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.
• 2002: Rebelii ceceni au ocupat un teatru din centrul Moscovei luând aproximativ 700 de ostatici.
• 2006: Armata nu mai este obligatorie în România.

1958: Decernarea Premiului Nobel pentru literatură scriitorului rus Boris Leonidovici Pasternak (n. 1890 – m. 1960) pentru romanul “Doctor Jivago”, devenit best-seller în Europa Occidentală, dar nepublicat în țara de origine.

Este fiul lui L. O. Pasternak, membru al Academiei de arte. Se naște și crește într-o familie de artiști profesioniști, în familia pictorului Leonid Pasternak și a pianistei Rosa Kaufmande de unde provin și preocupările sale timpurii pentru diverse arte: desenează bine din copilărie; se ocupă de compoziția muzicală, influențat fiind de A. N. Skriabin, prieten al tatălui său, într-o altă, a treia perioadă, studiază cu pasiune filosofia. În 1909 se înscrie la Facultatea de istorie-filosofie a Universității din Moscova, renunțând la profesia de muzician. În 1912 pleacă în Germania, unde se ocupă cu studierea operei școlii neokantiane de la Marburg. Renunță și la specializarea în filosofie, problematica filosofică rămânând totuși în centrul atenției creației sale literare, până la romanul și scrisorile ultimilor ani. Pasternak optează, în final, definitiv pentru literatură.

La sfârșitul anilor ’30, deprimat din cauza nenorocirilor pe care le vede în jurul său – sunt anii terorii staliniste -, Pasternak renunță pentru o vreme la opera personală și își câștigă existența traducând. Traduce mult, din Shakespeare, Kleist, Goethe, Petőfi, Shelley, Verlaine, din germană, engleză și din poezia gruzină; călătorește de altfel și în Gruzia.

În timpul Războiului publică volumele de versuri Pe trenuri timpurii (1943) și Întinderea pământească (1945). În iarna aceluiași an începe să scrie romanul Doctor Jivago. După război elaborează partea cea mai importantă din romanul Doctor Jivago, despre un intelectual cu opțiuni tragice între lumea intimă și existența publică, socială. În 1948, întregul tiraj de Opere alese de Pasternak, tipărit în anul precedent, este dat la topit. Publicarea romanului în străinatate în 1957, în Italia, și decernarea Premiului Nobel pentru literatură în 1958 a generat ascuțite critici în presa sovietică, soldate cu excluderea sa din Uniunea scriitorilor și constrângerea sa să renunțe de “bună voie” la Premiul Nobel. În 1959 încheie volumul de versuri Când se înseninează. La 30 mai 1960, scriitorul moare la Peredelkino, celebrul sat de creație al scriitorilor sovietici, situat într-o suburbie a Moscovei. În însemnările și scrisorile ultimilor ani Pasternak și-a adunat punctele sale de vedere asupra artei.

wikipedia.org

Oficial Media

Distribuie acest articol Oficial Media