Oficial Media

Echipa unui ziar nu este formata doar din redactori, ci mai ales din cititorii săi!

”Mă voi bate… până în ultima clipă… pentru recunoașterea primei Culturi a lumii – Cultura nord-dunăreană… de pe teritoriul României de azi!
Primele mari invenții ale omenirii – au apărut pe actualul teritoriu al țării noastre – prima scriere din lume și prima formă a roții! În urmă cu 7300 ani! Tărtăria și Cucuteni! „
„Revoluţia neolitică” a cuprins vaste teritorii, dând naştere primilor civilizații umane. În Europa, potrivit datelor arheologice, „revoluţia neolitică” începe la finele mileniului al VI-lea – începutul mileniului al V-lea î.Hr. Cultura Cucuteni-Tripolie este una din cele mai timpurii civilizaţii din Europa, care s-a constituit cu câteva secole înainte de apariţia aşezărilor umane în Mesopotamia şi Egiptul Antic…
Denumirea provine de la localităţile în preajma cărora au fost descoperite pentru prima dată vestigii ale acesteia, Cucuteni un sat din apropierea Iaşului – România şi Tripolie – localitate din Ucraina. Civilizaţia a existat în mileniile VI-III î.Hr. şi se întindea pe un vast teritoriu din regiunea munţilor Carpaţi până la cursul mijlociu al rîului Nipru, pe o suprafaţă de 350 000 km pătraţi, pe teritoriul actual al Republicii Moldova, României şi Ucrainei. Civilizaţia Cucuteni îşi are rădăcinile în culturile anterioare mileniului VI î.Hr. din regiunea carpato-dunăreană.
Civilizaţia Cucuteni era una protourbană cu „oraşe” cu o suprafaţă destul de mare (cîteva zeci de hectare iar în unele cazuri 200 – 450 ha), fiind uneori întărite cu valuri de pămînt şi şanţuri.
„Oraşele” aveau o populaţie numeroasă, ajungînd pînă la 20 000 de persoane. Aşezările erau construite pe locuri mai mult sau mai puţin dominante în apropierea unor surse de apă. Ei locuiau în case dreptunghiulare cu o suprafaţă mare ( între 40 şi 100 mp, dar nu lipsesc şi cele care ating 350 mp) construite dintr-o carcasă de lemn, cu pereţii împletiţi din nuiele şi unşi cu lut, prevăzute cu instalaţii pentru încălzire şi pentru pregătire hranei (vetre de lut şi ruguri). Locuinţele aveau unu sau două niveluri, fiind împărţite în mai multe încăperi. Reprezentanţii civilizaţiei cucuteniene aveau ca ocupaţii principale agricultura şi creşterea animalelor. Ei cultivau grîu, orz, mei, mazăre, cânepă şi viţă de vie. Cîmpurile erau lucrate cu ajutorul săpăligii confecţionate din coarne de cerb sau din lemn cu vârful din piatră. Ulterior pămîntul va fi cultivat cu ajutorul unei săpăligi speciale la care erau înjugate animale de tracţiune. Recolta se strîngea cu seceri din lemn cu lama din bucăţele de silex şi cu seceri din aramă. Cucutenienii creşteau diferite animale domestice, cum ar fi vitele cornute mari şi mici, caii şi porcii, iar dintre păsări – găinile. Vînătoarea avea un rol secundar.
Meşteşugurile deţineau un loc important. Oamenii acelor timpuri confecţionau mai multe tipuri de obiecte din silex, piatră, os, corn, lut, scoică şi aramă. În calitate de unelte de muncă ei utilizau secera, sfredelul, frecătoarea, brăzdarul, săpăliga. Un grad înalt de dezvoltare a atins prelucrarea ceramicii, prima formă de artă din lume. Vasele cucuteniene sunt de diferite forme şi foarte frumos ornamentate cu desene în culori. Pentru a o face mai rezistentă, olarii ardeau ceramica în cuptoare speciale. Culorile predominante pe ceramica Cucuteni sunt roşul, albul şi negrul.
”Te invităm să vezi cu ochii tăi prima formă de reprezentare a roții precum și să înțelegi rolul Culturii și Civilizației Cucuteni în evoluția artei  prima formă de artă  din lume. Tot în această cultură își fac apariția pentru prima oară și semnul solar vârtelnița, svastica, precum și simbolurile religioase Ying și Yang folosite adeseori în metafizica chineză. Povestea hexagramei, deși înrudită, este oarecum diferită.” transmite  Laurian Stănchescu – scriitor, jurnalist, istoric literar.

Distribuie acest articol Oficial Media
Share