Calendarul zilei 5 ianuarie. În 1716 Nicolae Mavrocordat este numit domn al Țării Românești

Calendarul zilei 5 ianuarie. 1066: Regele Eduard Confesorul al Angliei moare fără moștenitori, ceea ce a dus o criză de succesiune, care va duce în cele din urmă la cucerirea normandă a Angliei.

• 1393: S-a încheiat tratatul de pace dintre Mircea cel Bătrân, domnul Țării Românești 1386-1418), și sultanul Baiazid I. Tratatul prevedea ca „Principatul Valahiei” să se guverneze după propriile sale legi, iar domnul avea dreptul de a face război și pace cu vecinii săi și să încheie tratate de prietenie cu ei și să aibă drept de viață și de moarte asupra supușilor săi.
• 1463: Pedeapsa cu moartea împotriva poetului François Villon este modificată în exil timp de zece ani. De atunci, soarta lui Villon este necunoscută.
• 1477: Bătălia de la Nancy: Carol Temerarul este ucis și Burgundia devine parte a Franței.
• 1499: Ștefan cel Mare, domnul Moldovei (1457-1504), a refuzat să plătească tribut turcilor.
• 1500: Ducele Ludovico Sforza cucerește Milano.
• 1716: Nicolae Mavrocordat este numit domn al Țării Românești. Instaurarea regimului fanariot în Țara Românească.
• 1805: Cea dintâi legiuire care prevede eliberarea unei părți din moșii de toate servituțile feudale și transformarea ei în proprietate absolută a boierului – Așezamântul agrar al lui Alexandru Moruzi.
• 1819: Poarta otomană a promulgat un Regulament special, care hotăra ca scaunele de domnie ale Moldovei și Țării Românești, ca și dregătoriile de dragomani ai Divanului otoman și ai Amiralității otomane urmau a fi ocupate, prin rotație, de 4 familii fanariote.
• 1828: S-au deschis, la Iași, cursurile „Școlii de românește și latinește„, la mănăstirea Trei Ierarhi, conduse de Iordache Săulescu.
• 1859: Adunarea Electivă a Moldovei alege în unanimitate ca domn pe colonelul Alexandru Ioan Cuza participant la Revoluția de la 1848 și la lupta pentru Unirea Principatelor.
• 1896: Într-o cafenea din orașul egiptean Alexandria, a avut loc prima proiecție cinematografică din Egipt și de pe continentul african.
• 1919: Crearea Partidului Muncitorilor Germani, care va deveni Partidul Muncitoresc Național–Socialist German – partidul nazist.
• 1924: Walter P. Chrysler lansează pe piață primul său automobil – „Chrysler Six„.
• 1933: A început construirea podului Golden Gate din orașul San Francisco.
• 1934: S–a format un guvern liberal condus de Gheorghe Tătărăscu. Guvernările Tătărăscu au netezit calea instaurării dictaturii lui Carol al II-lea, prin ignorarea Parlamentului și guvernarea prin decrete-legi.
• 1944: London Daily Mail a devenit primul ziar care are ediții pe cele două maluri ale Atlanticului.
• 1956: Elvis Presley înregistrează „Heartbreak Hotel”.
• 1957: Președintele american Eisenhower cere aprobarea Congresului pentru acțiunile de ajutorare a statelor din Orientul Mijlociu amenințate de agresiunea comunistă – „Doctrina Eisenhower”.
• 1961: Inaugurarea Teatrului de Comedie din București; primul director a fost Radu Beligan (1961-1969). Prima stagiune a început cu spectacolul „Celebrul 702” de Alexandru Mirodan (secretar literar al teatrului), în regia lui Moni Ghelerter.
• 1968: Alexander Dubček a venit la putere în Cehoslovacia și a demarat o perioadă de liberalizare politică denumită Primăvara de la Praga.
• 1990: Decret-Lege nr.4 al CFSN privind organizarea și funcționarea Academiei Române.
• 2000: Iugoslavia depune un memoriu la „Curtea Internațională de Justiție” împotriva a opt state membre NATO: Belgia, Canada, Franța, Italia, Olanda, Portugalia și Marea Britanie, considerate vinovate că au utilizat forța împotriva unui stat suveran în ziua când a început bombardarea Iugoslaviei: 24 martie 1999; plângerile împotriva Spaniei și SUA au fost anulate ca urmare a deciziei CIJ din 2 iunie 1999.
• 2005: Eris, cea mai mare planetă pitică cunoscută din sistemul nostru solar, a fost descoperită de o echipă americană folosind imagini luate la 21 octombrie 2003 la Observatorul Palomar.

Nicolae Mavrocordat (n. 3 mai 1680, Constantinopol – d. 3 septembrie 1730, București) a fost domnul Moldovei de două ori: 17 noiembrie 1709 – noiembrie 1710 și 1711 – 5 ianuarie 1716 și al Țării Românești, tot de două ori: 21 ianuarie 1716 – 25 noiembrie1716 și martie 1719 – 3 septembrie 1730.

Nicolae Mavrocordat s-a născut la 3 mai 1680 în Constantinopol și era fiul Marelui dragoman Alexandru Mavrocordat Exaporitul, din familia fanariotă Mavrocordat și al Sultanei Hrisoscoleu. Prin bunica sa, fiica lui Alexandru Iliaș, se înrudea și cu familia domnitoare a Mușatinilor. A avut patru frați și trei surori; fratele său mai mic, Ioan, a ajuns Domn al Țării Românești în perioada 1716-1719. Tatăl lor s-a implicat personal în educarea fiilor, și a ales ca preceptor pe Iacob de Argos. Fiii au învățat latina de la iezuitul Jacques Piperi din Chios și franceza de la Aubry de La Motraye. Curând Nicolae capătă renumele de erudit, tatăl său apelând deseori la el pentru lămurirea anumitor lucruri.

La vârsta de 18 ani ocupă postul de mare interpret al Porții. Zece ani mai tâziu, la nici 30 de ani este numit Domn al Moldovei.

Domnii

Era un om învățat, știa mai multe limbi străine, studiase filosofia și teologia, iar in țară a învățat și românește.

În prima domnie a debutat prin asuprirea boierilor și protejarea țăranilor. Dușmanii lui au folosit nemulțumirile boierilor și pârile regelui Suediei, Carol al XII-lea, și au obținut înlocuirea lui cu Dimitrie Cantemir în 1710, pentru ca sa fie reîntronat în 1711, după ce Dimitrie Cantemir a fugit în Rusia. În timpul acestei domnii a obținut expulzarea oștilor suedeze și poloneze, care deveniseră o adevărată pacoste pentru Moldova.

În 1716, după uciderea lui Ștefan Cantacuzino, a fost trecut pe tronul din București, unde, datorită înrăutățirii relațiilor dintre turci și nemți, turcii aveau mare nevoie de el acolo. Izbucnind în curând războiul turco – austriac (1716 – 1718), Nicolae a ucis câțiva boieri care erau partizani ai nemților și l-a exilat în Turcia pe mitroplolitul Antim Ivireanu, care a și fost omorât acolo. Deoarece Nicolae a fost prins și dus la Sibiu, în locul său, turcii îl numesc pe Ioan Mavrocordat. După Pacea de la Passarowitz din 1718, și moartea lui Ioan Mavrocordat, Nicolae primește tronul din nou, bucurându-se pe lângă încrederea turcilor, de o domnie lungă și liniștită. Deși favoriza elementul grecesc, pe care se putea sprijini mai mult, printr-o bună administrare a țării, prin obținerea scăderii tributului față de turci, prin purtarea prietenoasă față de boieri, prin scăderea anumitor dări, a câștigat încrederea și mulțumirea țării. A construit lângă București Mănăstirea Văcărești, a obligat episcopia din Bacău să aibă o școală grecească și slavonească în schimbul veniturilor acordate.

Nicolae Mavrocordat a murit de ciumă la 3 septembrie 1730 în București și e înmormântat la Mănăstirea Văcărești. Fiind un eminent literat, a scris lucrările: Sfaturi (manuscris), Despre datorii (tipărită la Londra), Cuvânt împotriva nicotinei (Iași, 1786), Precuvântări la actele patriarhalicești (manuscris).

Viața personală

A fost căsătorit de trei ori:

• Casandra Cantacuzino (1682-1713) cu care nu a avut copii;

• Pulcheria Tzouki (?-1716) cu care a avut împreună șase copii:
  • Ioan N. Mavrocordat (1712-1747), domn în Moldova (1743-1747);
  • Scarlat Mavrocordat (1701-?);
  • Constantin Mavrocordat (1711-1769), domn al țărilor române, căsătorit cu Smaranda Cantacuzino și cu Ecaterina Rosetti;
  • Ioannis Mavrocordat (1712-1757), principe fanar, domn în Moldova, căsătorit cu Maria Mavrocordat (n. Guliano) și cu Sultana Mavrocordat (n. Manos);
  • Ruxandra Alevra;
  • Maria Scarlatos;

• Smaranda Stavropoleos cu care a avut trei copii.
  • Alexandru Mavrocordat (1720-1790);
  • Sultana Moruzi (1721-?);
  • Casandra Soutzos;

sursa: wikipedia.org

Oficial Media

Distribuie acest articol Oficial Media