Calendarul zilei de 12 martie. Se împlinesc 105 ani de la prima expoziție personală a lui Brâncuși la New York

Evenimente

• 1365: Întemeierea Universității din Viena.
• 1838: Apare, la Brașov, din inițiativa și sub conducerea lui George Bariț, Gazeta de Transilvania, primul ziar politic românesc din Transilvania. Și-a încetat apariția în 1946, din cauza presiunilor comuniste.
• 1848: Proclamația lui Simion Bărnuțiu prin care românii din Transilvania sunt chemați să se ridice la luptă pentru drepturile lor naționale.
• 1863: S-a înființat agenția diplomatică română de la Belgrad. Era prima agenție diplomatică înființată de România având caracter oficial, recunoscut atât de statul de reședință, cât și de celelalte puteri care aveau reprezentanți la Belgrad.
• 1868: Încercare eșuată de asasinat asupra Prințului Alfred, Duce de Edinburgh, tatăl reginei Maria a României.
• 1907: Răscoala țăranilor atinge apogeul în Muntenia și Oltenia. Demisia guvernului conservator prezidat de Gheorghe Cantacuzino. Se formează un guvern liberal, în frunte cu Dimitrie A. Sturdza (cu I.I.C. Brătianu la Ministerul de Interne și cu generalul Al. Averescu la Ministerul de Război).
• 1907: Este adoptat Steagul statului Idaho al Statelor Unite ale Americii.
• 1913: Canberra devine capitala Australiei.
• 1914: Constantin Brâncuși are prima expoziție personală, la New York (12 martie – 1 aprilie 1914).
• 1918: Moscova devine capitala Rusiei după ce Sankt Petersburg a deținut acest statut timp de 215 ani.
• 1922: Armenia, Georgia și Azerbaijan formează Republica Sovietică Federală Socialistă Transcaucaziană.
• 1930: Mahatma Gandhi conduce un marș de 200 de mile (350 km) spre litoral, cunoscut sub numele de „Marșul Sării”, pentru a protesta față de monopolul britanic pe sare.
• 1938: Anschluss- trupele germane ocupă Austria.
• 1947: Președintele Harry Truman, în mesajul adresat Congresului SUA, prezintă programul politicii externe, cunoscut sub denumirea Doctrina Truman.
• 1961: Echipa de handbal masculin a României a câștigat campionatul mondial din RFG după ce a învins în finală echipa Cehoslovaciei cu scorul de 9-8 și a devenit pentru prima dată campioană mondială.
• 1968: Proclamarea independenței în Statul Mauritius. Ziua națională.
• 1990: A fost adoptată Proclamația de la Timișoara, în cadrul unei manifestații populare desfășurate în Piața Operei.
• 1992: Mauritius devine republică în cadrul Commonwealth-ului.
• 1994: Biserica anglicană a acceptat și femei-preot, pentru prima dată în ultimii 460 de ani.
• 1999: Polonia, Cehia și Ungaria devin membre cu drepturi depline în NATO. Este a cincea extindere din istoria Alianței Nord-Atlantice și prima de după „războiul rece”.
• 2000: Într-un act istoric fără precedent, Papa Ioan Paul al II-lea a cerut iertare pentru păcatele comise de Biserica Catolică de-a lungul existenței sale milenare.
• 2003: Premierul Serbiei, Zoran Djindjic, a fost asasinat la Belgrad.
• 2011: La o zi după cutremurul din Japonia, un reactor de la centrala nucleară Fukushima Daiichi se topește, explodează și eliberează radioactivitate în atmosferă.

Astazi se împlinesc 105 ani de la prima expoziție personală a lui Brâncuși.
Între 12 martie și 1 aprilie 1914, Alfred Stieglitz, artist fotograf și pionier al artei moderne, organizează în a sa Gallery 291 (photo Secession Galery, 291 Fifth Avenue, New York), cu ajutorul lui Edward Steichen, prima expoziție personală a lui Brâncuși cu 8 dintre lucrările sale ( în unele cărți sunt 7 lucrări). Agnes și Eugene Meyer jr., Walter Arensberg și John Quinn (care avea să-i devină cel mai important colecționar al său), îi cumpără pentru prima dată lucrări. (Surse: ”Constantin Brâncuși” de Carola Giedion-Welcker; ”Brâncuși – sculptor creștin ortodox” de Daniel, Patriarhul B.O.R.; ” Brâncuși, artistul care transgresează toate hotarele” de Doina Lemny.)

Prima expoziție personală a lui Brâncuși la New York

Pe 12 martie 1914, Brâncuși deschide prima expoziție în Statele Unite ale Americii, la Photo Secession Gallery din New York City, care provoacă o enormă senzație. Colecționarul american John Quin îi cumpără mai multe sculpturi, asigurându-i o existență materială prielnică creației artistice. Până în 1940, participă la cele mai importante expoziții de sculptură din lumea acelor vremuri în SUA, Elveția, Franța, Olanda, Marea Britanie, dar și la București.

De atunci, forma pură a sculpurilor sale abstracte a cucerit lumea colecţionarilor de artă care plătesc sume exorbitante pentru a-i achiziţiona operele, iar galeriile de artă celebrează genialitatea sculptorului prin expoziţii aniversare.

Au urmat realizări artistice de infinită valoare astăzi, multe din ele – găzduite de Franța, și nu de România. Muzeul Național de Artă Modernă din Paris (Centre Pompidou) are un număr important de lucrări ale lui Brâncuși, lăsate moștenire prin testament României, dar acceptate cu bucurie de Franța, împreună cu tot ce se afla în atelierul său din Impasse Roussin, din inima Parisului, după refuzul Guvernului Comunist al României anilor ’50, de a accepta lucrările lui Brâncuși după moartea sculptorului, considerându-l un reprezentant al burgheziei decadente.
Cu toate acestea, Brâncuși s-a remarcat ca o figură centrală în mișcarea artistică modernă. Sculpturile sale se individualizează prin eleganța formei și utilizarea sensibilă a materialelor, iar opera sa a influențat profund conceptul modern de formă în sculptură, pictură și desen.
În 1957, Brâncuși îl cheamă pe arhiepiscopul Teofil, preot la biserica ortodoxă, se spovedește și se împărtășește, mărturisind că moare ”cu inima tristă pentru că nu mă pot întoarce în țara mea.”

wikipedia.org

Oficial Media

Distribuie acest articol Oficial Media