“Eu am un sentiment profund de apartenență la pământul acesta al nostru, la neamul românesc. Este cert că fiecare eveniment cu însemnătate națională mă emoționează și caut să fiu prezentă ca la o aniversare în familie, ca la o sărbătoare cu cei dragi inimii mele.” ne-a declarat doamna deputat Carmen Holban.
Deputați și senatori, reprezentanți ai guvernului, cu toții prezenți la Târgoviște în cetatea valahă, au onorat Ziua Drapelului într-o atmosferă caldă, restrânsă, și în nota pe care o impune un astfel de eveniment.
Carmen Holban: Fiecare eveniment cu însemnătate națională mă emoționează
Deputatul de Dâmbovița a stat de vorbă cu noi și ne-a transmis starea de empatie. Întrebată cum ar descrie sentimentul, doamna Holban ne-a mărturisit: ”când revin dintr-o călătorie și trec granița în țară sau ajung în aeroportul românesc -oricare ar fie el- este ca atunci când deschid ușa, când întru în casa mea și respir ușurată a liniște și împăcare…Nu știu… dorul de țară e ca dorul de casă, ca dorul de oamenii dragi și până la urmă chiar asta este….tot o casă, tot o familie, chiar dacă mai mare. Iar o sărbătoare ca aceasta, ca Ziua Drapelului Național mă face părtașă nu doar la momentul de acum, ci și la evenimente de istorie, cu inima și imaginația, de la Alexandru Ioan Cuza până în prezent.
Scurt istoric al evenimentului, publicat pe pagina de facebook Deputat Carmen Holban
În fiecare an la data de 26 iunie, se sărbătorește Ziua Drapelului Național, un eveniment cu o deosebită încărcătură emoțională pentru fiecare român.
Tricolorul a devenit un simbol al națiunii române încă de la începutul secolului al XIX-lea când s-a putut remarca prezența celor trei culori în drapelul răscoalei conduse de Tudor Vladimirescu și în cadrul căreia li se atribuie pentru prima dată următoarele semnificații: ,,Libertate” (albastrul cerului), Dreptate (galbenul ogoarelor), Frăție (roșul sângelui)”. Însă începutul adoptării oficiale a tricolorului pe pământ românesc va avea loc în anul 1834, atunci când domnitorul Țării Românești, Alexandru Dimitrie Ghica, a obținut din partea Imperiului Otoman permisiunea de a pune vaselor românești steagul tricolor compus din culorile roșu, galben și albastru.
Astfel, tricolorul va fi folosit pentru identificarea statului român încă din deceniul al patrulea din secolul secolului al XIX-lea, deși ca simbol național, avea să fie folosit cel mai mult în Revoluția de la 1848, când pe lângă cele trei culori, drapelul folosit de revoluționari avea inscripționată și lozinca: „Dreptate și Frăție”. Tricolorul se va impune ca drapel național în anul 1859, odată cu alegerea ca domnitor a lui Alexandru Ioan Cuza, atunci când culorile drapelului vor fi dispuse pe orizontală, având culoarea albastră plasata în partea de sus a steagului. Abia după venirea la domnie a regelui Carol I, drapelul va avea benzile dispuse pe vertical, România aliniindu-se astfel regulilor respectate de drapelele principalelor țări europene ce aveau steagul împărțit în mod egal, pe verticală.
Actualul drapel național al României este un tricolor cu benzi, după cum am mai spus, verticale, începând de la lance cu culoarea albastră, apoi galben și roșu, cu o proporție de 2:3 între lățime și lungime. Drapelul României este arborat în mod permanent pe edificiile și instituțiilor publice din țară, iar ca pavilion, este permanent arborat pe navele ce navighează sub pavilion românesc. Potrivit uzanțelor de protocol, drapelul României se arborează la sediul misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale statului român din străinătate, precum și la reședința șefilor misiunilor diplomatice ale României din alte state. De asemenea, drapelul României se arborează sub formă de fanion, pe mijloacele de transport ale șefilor de misiuni diplomatice ale României, în deplasările oficiale ale acestora din străinătate.
Pentru conformitate: David Luana, realizator Radio Vocativ
Foto: Cristi Iordache
EXCLUSIVE BREAKING NEWS
Analiza unui sociolog: Guvernul Bolojan și pedepsirea săracilor. De ce să te bați cu bogații, mai bine tai de la mamele minore
„Atmosfera sfârșitului unei domnii”: Gheorghe Piperea asupra moțiunii de cenzură împotriva lui von der Leyen
Furtună devastatoare în Sinaia: Vântul a smuls acoperișuri, a doborât copaci și a blocat traficul
Partidul AUR a fost amendat cu 25.000 de euro pentru nerespectarea datelor cu caracter personal
Un ciclon mediteranean ar putea lovi România și Bulgaria dupa data de 9 iulie
Sinteza zilei. Cele mai importante evenimente naționale și internaționale, 3 iulie 2025
SPIRITUALITATE
Povestea incredibilă e medicului Ioan Boilă. Cum a reușit să trateze gratuit mii de oameni încă din anii 90
Sfaturi de viață de la Dr. Ioan Boilă: „Omul nu e doar un trup bolnav, ci un suflet care suferă”
Cum poți purifica energiile din locuința ta pas cu pas?
Proverbe japoneze. Fără oameni simpli, nu există oameni mari
Te ajutam sa faci bagajul!
SANATATE
Cum influențează stresul sănătatea mintală și fizică?
De ce scade producția de colagen odată cu înaintarea în vârstă și cum poți contracara acest proces
Cum te poate ajuta masajul feței și al gâtului în prevenirea bolilor neurodegenerative precum Alzheimer
Tratamente complementare și remedii naturale în sprijinul celor care luptă cu cancerul
Ziua Internaţională de Luptă Împotriva Abuzului şi Traficului Ilicit de Droguri
”O spun clar și ferm: toleranță zero pentru fraudarea concediilor medicale!”
URMARITI OFICIAL MEDIA PE CANALELE NOASTRE
AUTORII OFICIAL MEDIA
De ce ne sperie o VIATA NOUA? - Oana Grigore
Ce mai poti citi
Deputat Aurelian Cotinescu: ”Moțiunea AUR, SOS și POT a fost doar o încercare disperată de a arunca România în incertitudine”
Investiție în educație și eficiență energetică: Grădinița nr. 3 din Târgoviște va fi redeschisă în această toamnă
Facultatea de Științe Politice, Litere și Comunicare, Universitatea „Valahia” din Târgoviște – Admitere 2025