08/07/2020

Carmen Holban: Fiecare eveniment cu însemnătate națională mă emoționează

“Eu am un sentiment profund de apartenență la pământul acesta al nostru, la neamul românesc. Este cert că fiecare eveniment cu însemnătate națională mă emoționează și caut să fiu prezentă ca la o aniversare în familie, ca la o sărbătoare cu cei dragi inimii mele.” ne-a declarat doamna deputat Carmen Holban.

Deputați și senatori, reprezentanți ai guvernului, cu toții prezenți la Târgoviște în cetatea valahă, au onorat Ziua Drapelului într-o atmosferă caldă, restrânsă, și în nota pe care o impune un astfel de eveniment.

Carmen Holban: Fiecare eveniment cu însemnătate națională mă emoționează

Deputatul de Dâmbovița a stat de vorbă cu noi și ne-a transmis starea de empatie. Întrebată cum ar descrie sentimentul, doamna Holban ne-a mărturisit: ”când revin dintr-o călătorie și trec granița în țară sau ajung în aeroportul românesc -oricare ar fie el- este ca atunci când deschid ușa, când întru în casa mea și respir ușurată a liniște și împăcare…Nu știu… dorul de țară e ca dorul de casă, ca dorul de oamenii dragi și până la urmă chiar asta este….tot o casă, tot o familie, chiar dacă mai mare. Iar o sărbătoare ca aceasta, ca Ziua Drapelului Național mă face părtașă nu doar la momentul de acum, ci și la evenimente de istorie, cu inima și imaginația, de la Alexandru Ioan Cuza până în prezent.

Scurt istoric al evenimentului, publicat pe pagina de facebook Deputat Carmen Holban

În fiecare an la data de 26 iunie, se sărbătorește Ziua Drapelului Național, un eveniment cu o deosebită încărcătură emoțională pentru fiecare român.

Tricolorul a devenit un simbol al națiunii române încă de la începutul secolului al XIX-lea când s-a putut remarca prezența celor trei culori în drapelul răscoalei conduse de Tudor Vladimirescu și în cadrul căreia li se atribuie pentru prima dată următoarele semnificații: ,,Libertate” (albastrul cerului), Dreptate (galbenul ogoarelor), Frăție (roșul sângelui)”. Însă începutul adoptării oficiale a tricolorului pe pământ românesc va avea loc în anul 1834, atunci când domnitorul Țării Românești, Alexandru Dimitrie Ghica, a obținut din partea Imperiului Otoman permisiunea de a pune vaselor românești steagul tricolor compus din culorile roșu, galben și albastru.

Astfel, tricolorul va fi folosit pentru identificarea statului român încă din deceniul al patrulea din secolul secolului al XIX-lea, deși ca simbol național, avea să fie folosit cel mai mult în Revoluția de la 1848, când pe lângă cele trei culori, drapelul folosit de revoluționari avea inscripționată și lozinca: „Dreptate și Frăție”. Tricolorul se va impune ca drapel național în anul 1859, odată cu alegerea ca domnitor a lui Alexandru Ioan Cuza, atunci când culorile drapelului vor fi dispuse pe orizontală, având culoarea albastră plasata în partea de sus a steagului. Abia după venirea la domnie a regelui Carol I, drapelul va avea benzile dispuse pe vertical, România aliniindu-se astfel regulilor respectate de drapelele principalelor țări europene ce aveau steagul împărțit în mod egal, pe verticală.


Actualul drapel național al României este un tricolor cu benzi, după cum am mai spus, verticale, începând de la lance cu culoarea albastră, apoi galben și roșu, cu o proporție de 2:3 între lățime și lungime. Drapelul României este arborat în mod permanent pe edificiile și instituțiilor publice din țară, iar ca pavilion, este permanent arborat pe navele ce navighează sub pavilion românesc. Potrivit uzanțelor de protocol, drapelul României se arborează la sediul misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale statului român din străinătate, precum și la reședința șefilor misiunilor diplomatice ale României din alte state. De asemenea, drapelul României se arborează sub formă de fanion, pe mijloacele de transport ale șefilor de misiuni diplomatice ale României, în deplasările oficiale ale acestora din străinătate.

Pentru conformitate: David Luana, realizator Radio Vocativ

Foto: Cristi Iordache

Distribuie acest articol Oficial Media
Share