Cea mai mare avalanșă a tuturor timpurilor a avut loc pe 31 mai 1970 în Peru

Peste 80 de milioane de metri cubi de gheață, zăpadă, noroi și pietre, sub care și-au găsit sfârșitul peste 20.000 de oameni. Este vorba de alunecarea de teren petrecută pe 31 mai 1970, când tot versantul nordic al masivului Huascarán s-a prăbușit peste orașele Yungay şi Ranrahica, din Peru.

De anului 1970, peruanii își amintesc și acum cu durere. Din 2000, 31 mai este, în Peru, ”Ziua Educației cu privire la Dezastrele Naturale”, în memoria victimelor cutremurului Ancash, din 31 mai 1970.

Era 15:29, ora locală, când un cutremur de 7.9 grade pe scara Richter a zguduit coasta de est. În cele 45 de secunde de cutremur, 20.000 de oameni au murit în alunecarea de teren abătută asupra orașelor Yungay şi Ranrahica. Cutremurul, înregistrat în largul coastelor peruane, a provocat desprinderea unei întregi falii terestre. Sub un ghețar de 800 de metri, versantul nordic al masivului, Nevado Huascarán, din lanţul Cordiliera Blanca, a alunecat pe o distanţă de aproximativ 15 kilometri, cu viteze cuprinse între 280 și 335 km/h, conform Bulletin of the Seismological Socity of America.

Orașul Yungay a fost îngropat 90 de metri sub pietre și zăpadă, numai 92 de persoane supraviețuind dezastrului, pentru că, la momentul producerii avalanșei, se aflau în zonele înalte ale orașului (la cimitir sau pe stadion), potrivit articolului ”25,000 People Buried Alive: Yungay, Peru; May 31, 1970”.Guvernul peruan a interzis escavările și a decis ca fost orașul Yungay, cu tot cu victimele sale, să fie transformat în cimitir național. Orașul actual a fost refăcut la 1.500 de metri nord de orașul distrus. Mai multe puteți citi AICI.Dezastrul putea fi întâmpinatÎn 1962, doi cercetători americani, David Bernays și Charles Sawyer, au susținut că, pe versantul nordic al muntelui, există un ghețar care pune mare presiune pe roci și există posibilitatea ca, sub greutatea ghețatului, versantul să se prăbușească. Descoperirea lor a fost publicată în numărul din 27 septembrie 1962 al ziarului Espresso.

Însă descoperirea nu a fost pe placul guvernului peruan, care le-a cerut cercetătorilor să-și retragă declarațiile. În caz contrat, ar fi fost încarcerați. Ca răspuns, cei doi cercetători americani au fugit din Peru, potrivit scrisorii ”Political landslide”, pe care Charles Sawyer a publicat-o în New Scientist. Ulterior, locuitorilor din zonele apropiate masivului li s-a interzis să vorbească despre posibilitatea producerii unei avalanșe. Din nefericire, opt ani mai târziu, predicția s-a adeverit.

Avalanșa peruană din mai 1970 a rămas, peste timpuri, cea mai puternică avalanşă înregistrată vreodată și cu cel mai mare număr de victime.

sursa: emunte.ro