06/12/2021

Centenarul nașterii Regelui Mihai I al României

Asociația de Reconstituiri Istorice Ferdinand I a fost prezentă luni, 25 octombrie 2021, la Sinaia, cu ocazia aniversării Centenarului nașterii regelui Mihai I al României, pentru dezvelirea statuii regelui, în mărime naturală.
Momentul istoric, şi unic pentru români, Centenarul nașterii Regelui Mihai I al României a fost sărbătorit în prezența a sute de participanți la eveniment, simbolul dezvelit fiind practic un omagiu adus vieții și activității celui care a care purtat România în suflet întreaga Sa viață.
Ceremonia s-a desfășurat în prezenţa Majestății Sale Margareta, Custodele Coroanei Române și a întregii Familii Regale, a Primarului Orașului Sinaia, Ministrului Culturii, alături de demnitari români, ambasadorii a opt state și a fostului Președinte Emil Constantinescu. Inițiativa ridicării unei statui dedicate Regelui Mihai I al României, la Sinaia, cu ocazia aniversării Centenarului nașterii Sale a aparținut Asociației pentru Patrimoniul Rega Peleș.
Cu ocazia acestei celebrări, Asociația de Reconstituiri Istorice Ferdinand I a instituit, în conformitate cu Statutul Asociației, acordarea Însemnului omagial Mihai I, anual, în ziua de 25 octombrie, în semn de recunoștință și păstrare în neuitare a Regelui Mihai I al României.
Primul Însemn omagial Mihai I a fost acordat în acest an, Familei Regale a României, păstrătoare de drept a principiilor și valorilor fundamentale ale Coroanei Române.
La invitația guvernatorului Băncii Naționale, academicianul Mugur Isărescu, Majestatea Sa Custodele Coroanei a participat la Palatul Băncii Naționale, în seara de 25 octombrie 2021, la inaugurarea expoziției și la lansarea monedei din aur, ambele cu tema 100 de ani de la naşterea Regelui Mihai I al României.
La eveniment, care s-a desfășurat fără public, cu respectarea restricțiilor în vigoare, au participat Alteța Sa Regală Principele Radu, Altețele Lor Regale Principesa Elena și Principesa Sofia, precum și înalți reprezentanți ai Băncii Naționale. Au fost prezente personalități din societatea civilă.

Regelui Mihai I i-a fost redată cetăţenia română la 21 februarie 1997, în urma adoptării de către Guvernul României a hotărârii prin care se revoca Decizia Consiliului de Miniştri nr. 797 din 22 mai 1948. Câteva zile mai târziu, la 28 februarie 1997, regele a revenit din exil, reprimind un paşaport românesc, potrivit volumului ”Enciclopedia Şefilor de stat şi de Guvern ai României”, de Nicolae N. Nicolescu (2011).

Încă de la început, Regele Mihai I s-a implicat activ în procesul de integrare a României în NATO şi în Uniunea Europeană, contribuind la formarea unei imagini pozitive a ţării noastre în rândurile monarhiilor europene. Astfel, în perioada martie-iunie 1997, regele Mihai I, însoţit de regina Ana, au vizitat şapte capitale europene, respectiv Londra, Oslo, Bruxelles, Haga, Luxemburg, Copenhaga şi Madrid. Vizitele.

În martie-aprilie 2002, regele Mihai I a reluat eforturile politico-diplomatice vizând aderarea României în NATO şi integrarea ei în Uniunea Europeană, obiective majore urmărite de toate forţele politice ale ţării. O altă serie de vizite în capitalele Madrid, Copenhaga, Oslo, Bruxelles, Haga şi Londra s-au încheiat, de această dată, cu succes: România a fost invitată la summitul de la Praga în noiembrie 2002, să intre în Organizaţia Atlanticului de Nord.

 

La 25 octombrie 2011, zi în care împlinea 90 de ani, Regele Mihai I a susţinut un discurs istoric în faţa Camerelor Reunite ale Parlamentului României, din care redăm un fragment: ”Se cuvine să rezistăm prezentului şi să ne pregătim viitorul. Uniţi între noi şi cu vecinii şi fraţii noştri, să continuăm efortul de a redeveni demni şi respectaţi. Am servit naţiunea română de-a lungul unei vieţi lungi şi pline de evenimente, unele fericite şi multe nefericite. După 84 de ani de când am devenit Rege, pot spune fără ezitare naţiunii române: Cele mai importante lucruri de dobândit, după libertate şi democraţie, sunt identitatea şi demnitatea. Elita românească are aici,  o mare răspundere. Democraţia trebuie să îmbogăţească arta cârmuirii, nu să o sărăcească. România, ca şi toate ţările din Europa, are nevoie de cârmuitori respectaţi şi pricepuţi. Nu trebuie niciodată uitaţi românii şi pământurile româneşti care ne-au fost luate, ca urmare a împărţirilor Europei în sfere de influenţă. Este dreptul lor să decidă dacă vor să trăiască în ţara noastră sau dacă vor să rămână separaţi. Europa de astăzi este un continent în care popoarele şi pământurile nu se schimbă ca rezultat al deciziilor politicienilor. Jurământul meu a fost făcut şi continuă să fie valabil pentru toţi românii. Ei sunt toţi parte a naţiunii noastre şi aşa vor rămâne totdeauna. Stă doar în puterea noastră să facem ţara statornică, prosperă şi admirată în lume. Nu văd România de astăzi ca pe o moştenire de la părinţii noştri, ci ca pe o ţară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noştri. Aşa să ne ajute Dumnezeu!”.

Regele Mihai I al României a murit la 5 decembrie 2017, la vârsta de 96 de ani, la reşedinţa din Elveţia. Suveranul român a revenit pentru ultima oară, în România, la 13 decembrie 2017, când sicriul cu trupul neînsufleţit a fost adus pe Aeroportul Otopeni, la bordul unui avion militar. În aceeaşi zi, sicriul a fost aşezat în Holul de Onoare al Castelului Peleş, unde timp de câteva ore, numeroşi reprezentanţi ai instituţiilor statului şi ai corpului diplomatic acreditaţi la Bucureşti au transmis condoleanţe şi s-au recules la catafalcul regelui. În seara zilei de 13 decembrie, sicriul cu trupul neînsufleţit al regelui a fost adus în Capitală şi depus la Palatul Regal, unde a fost vegheat de fetele sale, dar şi de reprezentanţi ai Caselor Regale europene,  iar mii de oamenii obişnuiţi i-au adus un ultim omagiu.

 

 

Distribuie acest articol Oficial Media
Share