06/12/2021

Coloana fără Sfârșit din Tg. Jiu a fost realizată pentru prima dată, la Petroșani

Cu 83 de ani în urmă (27 octombrie 1938), era inaugurată, la Târgu Jiu, Coloana Infinitului sau Coloana fără sfârşit, celebră sculptură a lui Constantin Brâncuşi, parte a trilogiei Ansamblului Monumental din Târgu Jiu, compus din Coloana Infinitului, Poarta Sărutului şi Masa Tăcerii, concepute şi executate de sculptorul român.
Coloana are o înălţime de 29,35 metri şi este compusă din 15 moduli octaedrici, respectiv având la extremităţile inferioară şi superioară câte o jumătate de modul. Denumirea ei originală a fost Coloana recunoştinţei fără sfârşit şi a fost dedicată soldaţilor români din Primul Război Mondial căzuţi în 1916 în luptele de pe malul Jiului.

Constantin Bâncuși este strâns legat și de la Valea Jiului și de hunedoreni

”Trecerea lui Brâncuşi prin  Petroșani are o deosebită importanţă. Brâncuşi poate fi asociat cu Petroşaniul, ca un brand pentru municipiul de la poalele Parângului. Se ştie, în anul 1904 Brâncuşi a plecat la Paris, a mai revenit de puţine ori în România, prilejul revenirilor constituind realizarea Ansamblului Monumental Calea Eroilor de la Tg-Jiu, adică Masa Tăcerii, Coloana Infinită şi Poarta Sărutului. Pentru Petroşani, trecerea lui Brâncuşi prin urbe şi realizarea Coloanei Infinite la Atelierele Centrale Petroşani, în 1937, are o importanţă excepţională, pentru că este una dintre puţinele situaţii din istoria artei clasice prin care un realizator îşi definitivează opera (Coloana Infinită) nu numai prin aportul propriu, ci şi cu concursul altor contribuabili la finalizarea operei. Brâncuşi a venit la Petroşani în 1937, la începutul lunii august. A stat o lună, mergând zi de zi la Atelierele Centrale, unde a croit din lemn de tei primul model al coloanei, pe care l-a predat. La finele lunii august, a plecat la Paris şi n-a mai venit în Petroşani niciodată. Inginerii, proiectanţii, maiştrii, muncitorii conduşi de inginerul Ştefan Georgescu-Gorjan în perioada septembrie-noiembrie 1937 au definitivat această capodoperă a lui Brâncuşi, considerată punctul lui de vârf şi de inspiraţie a întregii sale opere”, ne-a declarat Ovidiu Rizopol, unul dintre cei care au studiat operele brâncușiene.

Ȋn partea a doua a lunii august, timp de trei zile,  Brâncuşi ciopleşte în atelierul de modelare de la A.C.P. o faţă a unui element al coloanei, aici relizându-se apoi un model din lemn de tei în vederea turnării.

Ȋn continuare au fost turnate din fontă elementele şi s-au realizat cele trei tronsoane ale stâlpului central,  apoi au fost transportate la Târgul de fân din oraşul Tg. Jiu unde,  în 15 noiembrie este terminată montarea Coloanei Infinitului. Anul următor în perioada 20 iunie 25 iulie, firma elveţiană „Metalizarea”, care avea şi în România o filială, execută operaţiunea de acoperire prin pulverizare cu zinc şi apoi cu alamă a Coloanei Infinitului. La Lupeni în 1938 este realizată o grindă metalică, cu o lungime de 2 m, din două profile metalice „U” sudate spate în spate. Această inovaţie ca de altfel şi stâlpii metalici cu fricţiune de 100 kg vor intra în fabricaţie la A.C.P. şi vor fi utilizaţi în toate unităţile miniere ale societăţii.  Tot în 1938, Atelierele Centrale Petroşani alături de firma „O.Kohom and Co”, furnizează maşinile şi instalaţiile necesare punerii în funcţiune a Societăţii „Vâscoza” din Lupeni.

Masa Tăcerii și Poarta Sărutului au fost cioplite în piatră aduse la cariera dim Banpotoc, cele 42 de scaune și celelalte 12 scaune rotunde ale Mesei Tăcerii au fost realizate în anul 1938 la firma lui ”Pietraru” din Deva și tot din capitala județului au venit maeștri pietrari ai lui Maier din Deva, care au finisat pînă la starea brută Masa Tăcerii și Poarta Sărutului.

 

 

 

 

Distribuie acest articol Oficial Media
Share