A existat un oracol getic trăind în vârful cetății Bănița?
Să aflăm. Bănița a fost construită de preotul-rege trac Burebista pentru a proteja Sarmizegetusa, dar legendele locale spun că a fost mult mai mult.
Burebista a construit întregul regat geto-dac care era centralizat în munții Orăștiei-Hunedoara.
Această cetate este situată pe un mic munte de calcar numit Dealul Cetății sau Dealul Bolii, cu un pârâu magic care curge în jurul dealurilor și a unei peșteri. Munții și grotele erau asociate cu zeița tracică Bendis și Kotys (Cotys). Kotys este similară, dacă nu identică cu Bendis; amândouă erau cunoscute ca mamele-muntelui și peșterile lor ca „morminte uterine”.
”La început, am fost dezamăgit pentru că nu puteam urca muntele în lunile de iarnă ;este nevoie de echipamente speciale, este foarte abrupt și stâncos.Chiar și vara, este recomandat să nu urcați, decât dacă aveți un ghid. Rămășițele cetății au fost demontate pentru a se construi un sistem de tren; se pare că au folosit pietrele cetății pentru a susține un sistem de poduri, deci nu este nimic de văzut în arhitectură, în partea de sus.
Următoarea întrebare pe care mi-am adresat-o a fost dacă oracolul era un bărbat sau o femeie; după părerea mea, Bănița era prea mică pentru a găzdui un grup de profeți, așa că ar fi fost o singură persoană, iar legenda locală spune că a fost un bărbat. Din păcate, povestea nu menționează un oracol, dar vorbește despre un bărbat traco-get bolnav; a rătăcit în peștera Bolii și a fost vindecat de apele sale. Oricum, el a urcat pe deal,a devenit obosit, s-a conectat la Zamolxis și a rămas pe munte, fără să se mai întoarcă niciodată jos. Sunt de acord cu această poveste din mai multe motive; muntele Dealul Cetății sau Dealul Bolii era un punct de observare militar și casa unui oracol. În plus, persoana care trăiește în vârf ar fi putut fi folosită pentru a trage un semn de alarmă dacă ar fi văzut intruși rătăcind prin vale. Am întâlnit oracole în timpul călătoriilor mele cu povești similare pe care le-am auzit aici, în România. Am avut norocul să stau alături de oracole și profeți; nu vor publica niciodată o carte și nu vor preda la seminarii și ateliere; nu îi veți găsi niciodată pe Google, Facebook și Instagram. Nu îi poți căuta; ei te găsesc. Unele oracole nu părăsesc niciodată zona în care trăiesc; au viziuni și trimit un discipol să caute persoana despre care au avut viziuni . Unele oracole se aventurează de pe vârfurile dealurilor, din peșteri, deșerturi sau din păduri doar pentru ocazii speciale” a ținut să spună, Stepfen Aube, un metis francez și nativ mohawk În România a început din 2015, explorând cultura antică Geții-dacică-tracică.
Cetatea dacică de la Bănița este una dintre cele șase fortărețe dacice din Munții Orăștiei care fac parte din patrimoniul mondial UNESCO din România. Cetatea se află în Bănița, Hunedoara și datează din timpul lui Burebista. A fost refăcută sub regele Decebal și distrusă în timpul războaielor daco-romane. Fortificațiile cuprind construcții cu scop militar: ziduri de incintă, turnuri, platforme de luptă, val de apărare. Sarcina cetății era de a bloca accesul spre Sarmizegetusa Regia, dinspre sud. În incinta cetății a fost construit un turn de veghe, care înlesnea o observație satisfăcătoare a zonei.
Cetatea getică de la Bănița a fost construită în zona cea mai înaltă a dealului ”Piatra Cetății” sau ”Dealul Bolii”, care se află la limită vestică a bazinului văii Jiului (altitudine 904 m).
Dealul, înconjurat pe trei părți de apele rîului Bănița, oferea în mod natural posibilități de apărare, accesul fiind posibil doar pe latura de nord, unde sînt amplasate elementele de fortificație din epoca getică. Pantele foarte abrupte ale dealului, precum și existența unor reduse suprafețe plate, i-au determinat pe constructori să realizeze lucrări ample de nivelare și să conceapă un sistem de apărare original: zidurile de incintă, turnurile și platformele pentru luptă corp la corp, se eșalonează în trepte. Intrarea în cetate se facea prin zona de nord-est, fiind marcată de poartă și o scară monumentală cu o lungime de 4,50 m; scara are trepte din piatră calcaroasă și este marginită de ziduri din andezit, cu rol de balustradă. Incinta cetăţii Băniţa avea forma unui dreptunghi cu lungimea de 22 metri şi lăţimea de 17 metri. În interiorul ei se afla o clădire tot dreptunghiulară, din lemn, cu temelia din blocuri de calcar.
Spre marginile de vest şi sud ale terasei au fost săpate în stîncă două canale menite să dreneze apa din precipitaţii.
Înainte de a ajunge pe ultima terasă, un alt zid închidea din trei părţi o suprafaţă nivelată a stâncii. Sunt însă o mulțime de enigme. Cum au putut transporta geții blocurile de piatră pe acei versanți înclinați? Cum au reușit să clădească zidurile pe un teren înclinat?
Este posibil ca săpăturile din 1960-1961 să nu fi scos la suprafață decât o parte din elementele cetății.
Stânca pe care a fost clădită cetatea getică de la Băniţa se distinge uşor în Valea Jiului, pe Drumul Naţional 66, dinspre Ţara Haţegului. Însă, turiştii care se apropie de versantul abrupt pe care geții şi-au ridicat fortăreaţa întîlnesc un peisaj neprimitor. Este greu accesibilă în cea mai mare parte a anului, iar iarna rămâne izolată de restul lumii. Prima parte dificilă a traseului spre Băniţa este ”poteca” pe marginea căii ferate din Cheile Băniţei.
Sînt circa 500 de metri pe care turiştii îi parcurg pe jos, atenţi la trenuri, pe terasamentul din piatră al căii ferate duble Simeria – Petroşani.
În interiorul cetății, spațiul de apărare și locuit este organizat pe cele trei terase amenajate prin nivelare, cu suprafețe diferite, care se succed pe directia est-vest.
Excesul de apă pluvială era drenat de cele două canale, tăiate în piatră, de pe laturile de sud și vest ale incintei.
Drumul către vîrful dealului era controlat și barat de un turn de apărare, iar în partea de nord-vest a terasei fortificate a fost amenajată o platformă de luptă.
Cetatea de la Bănița prezintă o serie de particularități constructive datorate, în primul rând, mediului natural. Un sanctuar de tip aliniament a fost descoperit în afara zonei fortificate, pe panta de nord a dealului.
Te ajutam sa faci bagajul!
URMARITI OFICIAL MEDIA PE CANALELE NOASTRE
AUTORII OFICIAL MEDIA
De ce ne sperie o VIATA NOUA? - Oana Grigore
Ce mai poti citi
LISTA DE CANDIDAȚI PNL pentru alegerea Consiliului Local al Municipiului Târgoviște
Dan Alexandru Tică, candidatul PNL pentru Primăria Târgoviște, și-a depus astăzi candidatura: ”Am intrat in această luptă cu gândul de a câștiga!”
Dezvoltă-ți latura artistică și estetică printr-un curs de design interior: 4 argumente în favoarea acestei alegeri de carieră