Chemarea persoanelor fizice pentru prestări de servicii în interes public

În încercarea de a combate răspândirea virusului Sars-CoV-2, la data de 15 aprilie 2020 prin Decretul nr. 240/2020 a fost prelungită starea de urgență pe teritoriul României pentru o perioadă de încă 30 de zile. În rândurile ce urmează vom analiza dispozițiile art. 87 din Decretul nr. 240/2020, cu precădere în ceea ce privește posibilitatea instituțiilor și autorităților publice de a dispune chemarea persoanelor fizice pentru prestări de servicii în interes public.

În conformitate cu prevederile art. 87 alin. (1) din Decretul nr. 240/2020 „La solicitarea instituțiilor și autorităților publice centrale și locale beneficiare, autoritățile împuternicite de lege pregătesc și efectuează rechiziții de bunuri și chemarea persoanelor fizice pentru prestări de servicii în interes public, necesare prevenirii și combaterii COVID-19, în condițiile Legii nr. 132/1997 privind rechizițiile de bunuri și prestările de servicii în interes public.”

“În continuare vom încerca să oferim răspunsuri la o serie de întrebări care se întrevăd în ceea ce privește chemarea persoanelor fizice pentru prestări de servicii în interes public, așa cum este ea reglementată prin Legea nr. 132/1997 și normele metodologice de punere în aplicare a Legii nr. 132/1997 cuprinse în Hotărârea de Guvern nr. 219/2005.” Alina Tiocan, avocat Iordăchescu & Asociații.

1. Cine poate fi chemat pentru prestări de servicii în interes public?

Pot fi chemate pentru prestări de servicii în interes public persoanele apte de muncă, în vârstă de 16-60 de ani în cazul bărbaților și de 16-55 de ani în cazul femeilor. De asemenea, pot fi chemați și specialiști precum: medicii, inginerii, subinginerii, tehnicienii, economiștii, farmaciștii, asistenții medicali, etc.. Pentru aceste categorii de persoane limita maximă de vârstă este de 65 de ani pentru bărbați și de 60 de ani pentru femei. Peste aceste limite, persoanele pot fi chemate doar la cererea lor.

Apreciem că prevederile legale enunțate mai sus se vor aplica cu precădere personalului medical, atât de necesar în lupta pentru stoparea răspândirii virusului. În ceea ce privește personalul medical sunt de menționat și dispozițiile art. 56 alin. (1) din Decretul nr. 240/2020 conform cărora termenele de preaviz în cazul demisiei nu încep să curgă sau se suspendă pe întreaga durată a stării de urgență.

2. Există categorii de persoane fizice care pot fi exceptate de la prestarea de servicii în interes public?

Conform art. 32 din Legea nr. 132/1997 sunt scutite de prestări de servicii în interes public: a) persoanele lipsite total de capacitate de muncă; b) persoanele lipsite parțial de capacitate de muncă, dacă aceasta le face inapte desfășurării activității pentru care au fost chemate; c) femeile însărcinate, începând din luna a 5-a de sarcină; d) persoanele care au în îngrijire copii, părinți, frați sau surori, lipsiți total sau parțial de capacitate de muncă, când prezența lor este absolut necesară; e) persoanele care au în îngrijire copii sub vârsta de 8 ani; f) persoanele mobilizate la locul de muncă; g) persoanele care fac parte din misiunile diplomatice sau din oficiile consulare, acreditate în România, precum și alte persoane străine scutite în virtutea unor acorduri internaționale la care România este parte. Organele sanitare competente vor certifica situațiile prevăzute la literele a), b), c) și d).

3. Cine poate dispune chemarea persoanelor fizice pentru prestarea de servicii în interes public?

Chemarea persoanelor fizice pentru prestări de servicii în interes public se face de către centrele militare. Înștiințarea persoanelor fizice despre prestările de servicii în interes public la care sunt chemate se face prin ordin de chemare individual sau colectiv.

4. Ce mențiuni trebuie să cuprindă ordinul de chemare?

Pentru ca ordinul de chemare să îndeplinească condițiile de legalitate se impune să cuprindă următoarele mențiuni:

1. a) denumirea autorității militare emitente și a unității beneficiare;
2. b) temeiul legal al chemării;
3. c) numele, prenumele și domiciliul persoanei chemate;
4. d) termenul și locul unde trebuie să se prezinte.

Ordinul de chemare al salariaților va fi expediat la locul de muncă al acestora, iar pentru celelalte persoane fizice acesta va fi transmis de către autoritățile administrației publice locale, prin unitatea de poliție pe raza căreia persoana domiciliază sau își are reședința.

5. Unde își vor desfășura activitatea persoanele chemate?

De regulă, persoanele chemate își vor desfășura activitatea în localitățile de domiciliu sau reședință. Cu toate acestea, pot exista și excepții, acestea fiind nevoite să se deplaseze în alte localități. Într-o atare ipoteză, cheltuielile de transport, cazare și hrană vor fi suportate de unitățile beneficiare.

6. Care este cuantumul retribuției cuvenite pentru munca prestată?

După cum reiese din textul art. 87 alin. (2) din Decretul nr. 240/2020, plata prestărilor de servicii în interes public se efectuează la nivelul stabilit prin sistemul de salarizare a personalului contractual din sectorul bugetar. În cazul în care activitatea prestată nu poate fi asociată unei funcții existente în sistemul de salarizare a personalului contractual din sectorul bugetar, plata se face la nivelul unei funcții similare, stabilită de beneficiar, cu avizul Ministerului Muncii și Protecției Sociale.

7. Ce repercursiuni poate avea refuzul persoanelor fizice de a nu presta serviciile pentru care au fost chemate?

Absența nejustificată sau refuzul persoanelor fizice legal chemate pentru a presta servicii în interes public, săvârșite în timpul stării de urgență, poate antrena răspunderea penală, iar în conformitate cu dispozițiile art. 34 alin. (2) din Legea 132/1994 se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

8. Există vreo procedură de contestare a ordinului de chemare a persoanelor fizice pentru prestări de servicii în interes public?

În legislația indicată nu se prevede vreo procedură de contestare a ordinului de chemare a persoanelor fizice, aspect ce ridică serioase suspiciuni asupra modului efectiv de a cenzura abuzurile de putere. Cu toate acestea, apreciem că astfel de derapaje din partea autorităților statului pot fi sancționate pe calea unei acțiuni în instanță, fiind aplicabile termenele și condițiile special prevăzute de legea contenciosului administrativ. Înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral, trebuie să solicite autorității publice emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia. În cazul unui răspuns nesatisfăcător precum și în lipsa unui răspuns, persoana vătămată poate sesiza instanța de contencios administrativ.

Stejarel Ionescu

Jurnalist, scriitor, editor, terapeut

Distribuie acest articol Oficial Media