În conformitate cu Decizia Consiliului UE, acquis-ul comunitar Schengen se va aplica la frontierele aeriene şi navale ale României începând cu luna martie 2024. De asemenea, potrivit Deciziei Consiliului UE, în cursul anului 2024, Consiliul va depune eforturi pentru a lua o decizie de eliminare a controalelor la frontiera terestră. Decizia Consiliului UE prevede o serie de măsuri privind întărirea controlului la frontiere şi combaterea migraţiei ilegale, precum şi aplicarea Regulamentului Dublin.
România aplică deja măsurile sus menţionate încă din cursul anului 2023 iar Decizia Consiliului UE nu conţine obligaţii noi pentru România, precizează MAI.
„Decizia Consiliului UE este însoţită de două declaraţii politice complementare, una trilaterală Austria – România – Bulgaria şi alta individuală a Comisiei Europene, care prevăd, de asemenea, măsurile de întărire a controlului la frontiere şi de aplicare a Regulamentului Dublin, precum şi angajamentul politic de a continua în 2024 discuţiile privind aplicarea acquis-ului integral Schengen, inclusiv cu privire la frontierele terestre”, se precizează într-un comunicat de presă al MAI.
Atât Decizia Consiliului UE, cât şi declaraţiile politice care o însoţesc reflectă acordul politic la care Austria, România şi Bulgaria au ajuns în 23 decembrie 2023, spun reprezentanţii ministerului.
MAI aminteşte că discuţiile cu partea austriacă privind aplicarea integrală a acquis-ului comunitar Schengen au fost reluate după data de 23 august 2023, după întâlnirea dintre ministrul român de Interne şi ministrul austriac de Interne şi au fost continuate constant între cei doi miniştri pe parcursul lunilor care au urmat.
În data de 9 decembrie 2023, partea austriacă a comunicat public în presa austriacă, prin intermediul ministrului austriac de externe, faptul că este deschisă la discutarea aplicării acquis-ului comunitar Schengen la frontiera aeriană (,,Air Schengen”) a României. În data de 11 decembrie 2023, în contextul Forumului ,,Salzburg”, desfăşurat la Brdo (Slovenia), a avut loc o nouă rundă de discuţii între miniştrii de Interne român şi bulgar, în pregătirea întâlnirii cu ministrul de Interne austriac, care a avut loc o zi mai târziu, în data de 12 decembrie 2023.
Cu ocazia trilateralei miniştrilor de interne România-Bulgaria-Austria de la Brdo (Slovenia), partea austriacă a confirmat oficial acordul pentru ridicarea controalelor la frontiera aeriană, dar, la propunerea părţii române, au fost înregistrate şi progrese semnificative legate de frontiera maritimă, partea austriacă reiterând, pe de altă parte, faptul că poziţia legată de controlul la frontierele terestre va rămâne neschimbată în 2023. Cele trei părţi au convenit continuarea discuţiilor cu obiectivul de a realiza un acord politic şi a genera condiţiile pentru o Decizie a Consiliului UE privind aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen până la sfârşitul anului 2023.
În urma contactelor şi reuniunilor online care au urmat, cele trei părţi au ajuns la acordul politic din 23 decembrie 2023. Ca urmare a acestui acord politic din 23 decembrie 2023, din data de 26 decembrie 2023 au avut loc discuţii bilaterale, trilaterale şi multilaterale între partea română, partea austriacă, partea bulgară, Comisia Europeană şi Preşedinţia spaniolă, soldate cu un acord asupra Proiectului de Decizie a Consiliului UE, acord la care s-a ajuns în data de 29 decembrie 2023, ora 23.40h.
În data de 30 decembrie 2023, între orele 20.00h şi 22.00h, Decizia Consiliului UE a fost votată de toate Statele Membre al UE.
România va deveni mai atractivă pentru investiții, investitorii străini și turiști. Aceștia vor putea să călătorească mai rapid și vor putea conecta mai bine filialele lor din România cu cele din alte state din spațiul Schengen.
La nivelul anului 2022, 585 de milioane din cei 900 de milioane de turiști care au călătorit în străinătate au venit în Europa, reprezentând 65% din totalul la nivel global, ceea ce face ca spațiul Schengen să fie cea mai vizitată zonă din lume. Totodată, România poate deveni gazda mai multor evenimente de mare amploare.
Aderarea României la spațiul Schengen pe cale maritimă va facilita intensificarea schimburilor comerciale, accelerând transportul de mărfuri pe această rută, țara noastră urmând a deveni astfel principala poartă de acces în Uniunea Europeană din estul Europei. Deja Portul Constanța a înregistrat în 2022 o creștere de peste 15% a cantității de marfă manipulată față de 2021, a treia cea mai mare creștere în rândul porturilor europene, iar 1,6% din volumul transportului portuar maritim, exprimat în mărfuri încărcate şi descărcate în transport maritim la nivel european, se realiza prin România la nivelul anului precedent.
Intrarea în mecanismele tehnice asigură conectarea serviciilor consulare, abilitarea personalului de frontieră și acces nelimitat la toate mecanismele și procesele decizionale din spațiul Schengen.
România își câștigă dreptul de a fi la masa deciziilor din zona de liberă circulație, făcând procesul ireversibil.

EXCLUSIVE BREAKING NEWS
Mario a fost ucis și îngropat de colegii săi din invidie! Crimă produsă cu bestialitate de 3 minori cu vârste de 13 și 15 ani
Compania Pfizer îi cere României 564 de milioane de euro pentru cele 29 de milioane de doze de vaccin pe care nu le-a mai cumpărat
”Iertați-mă, părinte, n-am putut veni azi la Biserică. Am plătit 6 milioane pe pastile.” Drama bătrânilor din România
Apel umanitar de la preotul Damaschin: „Copiii noștri îngheață în case iar noi rămânem fără lemne!”
Un cetățean indian a salvat o fetiță de 5 ani din lacul înghețat din Parcul Romanescu, Craiova
Aurelian Cotinescu: Pensiile magistraților amânate de CCR. România poate pierde 230 de milioane de euro din PNRR.
SPIRITUALITATE
Luna nouă în Capricorn: Învățăm să stabilim limite, nu doar cu ceilalți, ci și cu noi înșine
BOR plătește impozite conform legislației în vigoare
De 26 ani săvârșim Boboteaza în staţiunea Straja alături de sute de turişti
Ce să eviți în ultima zi a anului
Te ajutam sa faci bagajul!
SANATATE
Urogynecological Physiotherapy – What It Is and Who It Helps
Inteligența Artificială și reforma sistemului de sănătate, în dezbatere la CCIA Timiș
Cabinele de sauna cu infrarosu: beneficii, functionare si de ce sunt tot mai populare
Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a publicat lista serviciilor de care beneficiază de la 1 ianuarie 2026 persoanele înscrise în programele naționale de sănătate
19 dureri cronice care sunt legate de stările emoționale
LipoCurcumin – când biodisponibilitatea schimbă complet valoarea biologică a curcuminei
URMARITI OFICIAL MEDIA PE CANALELE NOASTRE
AUTORII OFICIAL MEDIA
De ce ne sperie o VIATA NOUA? - Oana Grigore
Ce mai poti citi
Ce trebuie să facă un român ca să se salveze în 2026–2030?
Manifestări dedicate Zilei Unirii Principatelor Române, organizate la Târgoviște
Centura Pucioasa–Fieni avansează în procedurile tehnice