Copiii cer măsuri concrete anti-bullying în şcoli: Propunerile de la Forumul Copiilor, înaintate autorităţilor

Ameninţarea cu violenţa fizică şi / sau umilirea, violenţa fizică şi distrugerea bunurilor personale, interdicţia de a vorbi / interacţiona cu un alt coleg, răspândirea de zvonuri cu caracter denigrator, excluderea din grup, izolarea socială sunt situaţii cu care copiii se confruntă frecvent în şcolile din România.

Timp de două zile, cei 100 de copii participanţi la Forumul Copiilor, din 14 judeţe şi din Bucureşti au analizat cauzele pentru care bullyingul încă este prezent în şcoli şi au identificat soluţii pe care le-au prezentat, astăzi, 3 iunie, autorităţilor.
„Considerăm că principala problemă o reprezintă lipsa relaţiilor sănătoase dintre copii, profesori şi părinţi. În opinia noastră, bullyingul este problema copiilor, dar responsabilitatea adulţilor, de aceea avem încredere că veţi lua în considerare propunerile noastre”, au spus copiii la întâlnirile cu reprezentanţii autorităţilor: Ministrul Educaţiei, domnul Sorin Cîmpeanu, Ministrul Sănătăţii, domnul Alexandru Rafila, Preşedintele Comisiei pentru Învăţământ din cadrul Senatului, doamna Monica Anisie şi Consilierul de stat din Cancelaria Prim-Ministrului, doamna Maria Mădălina Turza.

Iată ce propuneri au copiii:

PRIORITIZAREA MĂSURILOR CARE CONTRIBUIE DIRECT LA ÎMBUNĂTĂŢIREA CLIMATULUI ŞCOLAR:

– Dorim să preîntâmpinăm situaţiile în care copiii sunt educaţi sau sunt supravegheaţi de persoane care au comportamente nepotrivite pe care copiii le-ar putea prelua sau care îi pot afecta. De aceea credem că recrutarea profesorilor trebuie să se facă având la bază inclusiv criterii care ţin de sănătatea emoţională.

– Crearea de programe pentru starea de bine a profesorilor. Considerăm că şi profesorii au nevoie de serviciile unui specialist, cu un rol asemănător cu cel pe care îl are consilierul şcolar în relaţie cu copiii. Ne dorim ca profesorii să aibă posibilitatea de a apela gratuit la un psiholog pentru un număr de câteva şedinţe pe perioada unui an şcolar.

– Vrem să existe evaluări periodice ale profesorilor, evaluări reale, independente şi care să nu fie corelate cu gradele didactice.

– Ne dorim mai mulţi consilieri şcolari, fără alte atribuţii administrative şi fără normă didactică.

– Sisteme de raportare anonimă a abuzurilor sau situaţiilor de bullying, pentru că experienţa ne-a arătat că modul actual de raportare duce la etichetare, victimizare şi uneori la noi abuzuri.

– Ne dorim să avem ocazia să ne exprimăm şi să ne cunoaştem mai bine cu profesorii, să împărtăşim şi alte experienţe care să ne dea ocazia să dezvoltăm relaţii deschise, în afara orelor de curs.

– Recunoaştere publică a şcolilor preocupate de starea de bine a întregii comunităţi educaţionale (elevi, profesori, părinţi) şi a profesorilor care se implică activ şi au rezultate în prevenirea situaţiilor de bullying.

ASIGURAREA RESPECTĂRII DREPTULUI LA PARTICIPARE REALĂ A COPIILOR:

– Vrem să fim întrebaţi şi ascultaţi în mod real înainte de a se face schimbări care ne afectează direct, de exemplu: modificarea structurii anului şcolar, modul de organizare a orelor, metodele de evaluare folosite, includerea de noi materii etc.

– Ne dorim cursuri sau workshopuri în care să învăţăm cum se realizează o evaluare utilă şi cum putem comunica feedback către profesori astfel încât să fie luat în considerare şi să se regăsească în modul în care se desfăşoară orele ulterior.

– Respectarea legislaţiei de către şcoli şi asigurarea reprezentării autentice a elevilor în toate problemele care îi privesc, inclusiv o reprezentare mai largă în consiliile de administraţie sau în grupurile de acţiune antibullying.

– Motivarea elevilor şi asigurarea de modalităţi de participare activă pentru un număr cât mai mare de copii, existând în şcoli un tipar prin care câţiva colegi ajung să ne reprezinte în mai toate proiectele sau grupurile în care avem dreptul să participăm.

COLABORAREA DINTRE GUVERN, MINISTERE ŞI ORGANIZAŢII PENTRU CA ŞCOLILE SĂ DEVINĂ COMUNITĂŢI EDUCAŢIONALE SIGURE:

– Ne dorim ca educaţia să fie prioritară pentru guvern şi să fie alocate bugete care să permită formarea profesorilor sau a voluntarilor (elevi mai mari ca vârstă). Cei instruiţi să poată organiza în şcoli activităţi interactive prin care să devenim mai conştienţi despre cum să ne comportăm pentru a nu discrimina, a nu jigni sau a nu exclude colegi.

– Să existe campanii şi programe naţionale care cultivă empatia, adresate copiilor, profesorilor şi părinţilor, prin mijloace potrivite şi cu mesaje adaptate pentru fiecare categorie.

– Găsirea de soluţii pentru ca atât copiii cât şi părinţii să îşi poată petrece mai mult timp împreună (de ex: Ziua familiei – zi liberă, spaţii publice potrivite pentru activităţi sportive sau recreaţionale pentru copii şi părinţi).

– Identificarea şi bugetarea programelor de pregătire pentru părinţi, adaptate etapei de dezvoltare în care se află copilul.

– Posibilitatea de a apela la consiliere şi de a primi materiale informative privind educaţia pozitivă sau educaţia pentru sănătate (sănătate emoţională, sănătatea relaţiilor, prevenirea comportamentelor nesănătoase sau riscante).

– Intervenţii prompte prin colaborarea dintre instituţii care să le arate elevilor că abuzurile şi violenţa de orice fel, inclusiv bullying, nu sunt tolerate.

În analiza dată publicităţii de Salvaţi Copiii, la 1 iunie 2022, se arată că 1 din 2 copii este expus unei forme de violenţă fizică, emoţională şi sexuală, în vreme ce 41,5% dintre copii trăiesc în risc de sărăcie sau excluziune socială. În 2021, un copil din trei s-a confruntat cu stări de anxietate şi a avut nevoie de consiliere şi suport psiho-emotional, procentul crescând la peste 50% în cazul adolescenţilor, mergând până la consecinţe extrem de grave, şi anume tentative de suicid.
Conform anchetei sociologice derulate de Salvaţi Copiii în 2017, anual, 400.000 de copii sunt angrenaţi în forme variate de bullying/cyberbullying, 200.000 de copii sunt victime ale violenţei fizice, iar alţi 200.000 sunt autori ai faptelor de lovire, intimidare, ameninţare. Violenţa este prezentă în viaţa copiilor din România şi comportamentele de bullying sunt o oglindă a comportamentelor violente ale adulţilor în relaţie cu copiii.
Forumul Naţional al Copiilor a debutat încă din anul 2000, ca o componentă a programelor educative în domeniul Drepturilor Copilului din nevoia de a asigura exercitarea dreptului la opinie şi participare pentru toţi copiii. A devenit un exemplu de bune practici pentru alte organizaţii şi instituţii care promovează dreptul copiilor la participare şi, de asemenea, a fost prezentat Comisiei Europene ca instrument de consultare a copiilor cetăţeni europeni.
În cele 21 de ediţii desfăşurate au fost implicaţi peste 8000 de copii şi voluntari din întreaga ţară, inclusiv copii cu dizabilităţi, copii refugiaţi, copii de etnie romă sau aparţinând categoriilor vulnerabile. Anual, au fost abordate subiecte de interes pentru copii, precum: drepturile copilului, violenţa în şcoli, accesul la servicii de sănătate şi consiliere, lipsa accesului la educaţie pentru sănătate ori asistenţă medicală, traficul de copii, exploatarea prin muncă, sărăcia educaţională, educaţia emoţională etc. Evenimentul a adus împreună copii şi autorităţi relevante, oferind posibilitatea unui dialog structurat care să genereze recomandări concrete în sprijinul soluţionării problemelor identificate de copii.
Ediţia a XXII-a a Forumului Naţional al Copiilor este organizată în cadrul programului Alegeri Sănătoase, program susţinut de Kaufland România încă din 2017.

Distribuie acest articol Oficial Media
Share