Știri din Târgoviște, Dâmbovița, România.

Copilul, o minge frumoasă dar care implică responsabilitate

Exact cum anticipam urările de tot felul pentru copii. În același timp, pe câmpul de luptă numit politică, totul se învârte într-un fel sau altul tot în jurul lor, al copiilor.

Dar ce sunt copiii? Ce reprezintă ei pentru noi? (Văd sprâncene ridicate…)
Da! Este o întrebare serioasă, pertinentă. V-ați pus-o vreodată? Până astăzi nici eu. Dar astăzi m-am trezit cu ea gând și mi-am dat seama că, pentru noi adulții, copilul este o minge.
Da, da!
Copilul este acea minge frumoasă după care aleargă toți adulții să o prindă. Când o prind se bucură, țopăie de bucurie, apoi își dau seama cât este de fragilă, săltăreață, alunecoasă, cere multă atenție, implică multă, multă responsabilitate și încep să privească în jur să vadă cui ar putea să o plaseze.

Vă încruntați…Nu sunteți de acord…Vă demonstrez…
A fost un întreg război pe cât să stea o mămică acasă cu pruncuțul pentru a-l crește. A fost un an…nu a fost de ajuns. Au dat doi ani…Merge! Au dat mamei 650 de lei …puțin… Pampers-ul costă mai mult….așa că s-a plusat la 80 % din salariu timp de doi ani… Merge…. Și vine cineva și spune că dacă te întorci la job înainte de a trece cei doi ani mai primești 600 de lei în plus la salariu.

Și ghici!!!

A început căutarea…Unde aruncăm mingea? Dacă avem noroc la bunici, dacă nu la o creșă.Bona este scumpă, depășește cei 650 de lei Ce să vezi? Nu sunt creșe. Nu-i nimic! Înființăm creșe…Nu contează unde, cu ce personal… Dau 150 de lei la creșă dar tot rămân cu bani în plus la bugetul familiei pentru termopane sau rate la bancă.
Odată intrat în sistemul educațional începe altă joacă cu mingea: părinți nemulțumiți contra instituție. Instituția nu are spații adecvate, nu are personal calificat, nu știe ce să facă…

Și acum intră în scenă politicul. Dreapta, stânga, centrul….încep să arunce cu proiecte, legi, experimente în mingea care are deja probleme emoționale pentru că singurul lucru pe care l-a învățat a fost să facă ce vrea, să primească din când în când iubire…să fie jucăria pe care o doresc toți dar când o au nu știu ce să facă cu ea.

Sfatul meu este ca înainte de a cere divinității o minge frumoasă întrebați-vă dacă sunteți pregătiți să vă asumați responsabilitatea pentru ea.

Sunteți gata să sacrificați doi ani din carieră pentru a vă bucura de cele mai minunate clipe din viața unei mingi?

Sunteți gata să renunțați la niște bani pentru a vă îmbogăți sufletul cu clipe și amintiri neprețuite?

Sunteți gata să renunțați la voi pentru ea, mingea care are nevoie de voi și nu de bani?

Dacă răspunsul la aceste întrebări este „nu” sau „nu știu” atunci renunțați până când veți fi cu adevărat pregătiți să păstrați mingea la voi.

Mingea trebuie ocrotită, trebuie iubită, trebuie îngrijită cu grijă și multă responsabilitate.

Astăzi este Ziua copilului. Și multe mingi plâng și multe sunt aruncate de colo-colo și multe sunt privite cu disperare de către cei care au ajuns la capătul puterilor după trei luni de stat cu mingea acasă.

Astăzi este ziua copilului. Vor curge cadourile și dulciurile în cascadă, dar dacă nu văr fi însoțite de dragoste responsabilă, vor fi inutile.

„Nu sta după ușă atunci când copilul plânge având o singură dorință, cea de a te atinge. Mergi la copilul tău. Du-te la el de milioane de ori. Dovedește-i că poate avea încredere în oameni, că poate avea încredere în mediu, că trăim într-un univers inofensiv.” Peggy O’Mara